A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

asétu aisétu

asfaltài , vrb: asfartare Definition pònnere, betare su catramu (ammesturau a giarra) po apomentare orrugas e istradas Synonyms e antonyms incatramae, isfaltare Sentences cust’arrogu de istrada su Comunu dh'at asfaltau.

asfartadúra , nf Definition su pònnere su catramu, su apomentare cun catramu Synonyms e antonyms bitumadura, incatramadura Etymon srd.

asfartàre asfaltài

asfàrtu , nm Definition catramu cun rena e giarra po apomentare istradas Translations French goudron, asphalte English asphalt Spanish asfalto Italian asfalto German Asphalt.

asfissía , nf Definition mancamentu de ossígenu po arrespirare Synonyms e antonyms afocu, allupamentu Translations French asphyxie English asphyxia Spanish asfixia Italian asfissìa German Asphyxie.

asfissiàre , vrb Definition mòrrere o bochíere po mancamentu de ossígenu, de ària bona Synonyms e antonyms afocare, allupae, iscissiai Etymon iys Translations French asphyxier English to asphyxiate Spanish asfixiar Italian asfissiare German ersticken.

asfissiàu , pps Definition de asfissiare; chi est mortu po mancamentu de ossígenu, de ària Synonyms e antonyms afocau, allupau.

asiàsiu , avb Definition cun àsiu, chentza presse Synonyms e antonyms abbellu, addàsiu | ctr. debressi Sentences sa giustítzia fait che su priogu, andat asiàsiu e aundi si abarrat ndi tirat s'arrogu Etymon srd. Translations French lentement English slowly Spanish despacio Italian lentaménte German langsam.

asiàticu , agt Definition chi est de o chi pertocat s'Àsia.

asiàu , agt Definition nau de ccn., chi si dha leat cun àsiu faendho is cosas, chentza presse Synonyms e antonyms adasiau, asiosu, fiacosu, immajonadu | ctr. coidosu, impressidu Etymon srd.

asíche , avb: asinche Synonyms e antonyms aggae, aici, asi, diasinchi | ctr. goe Sentences e asinche puru puru… candu in s'eternu Iscuru e in su piús mannu ispreu ti chirco e no ti agato, Deus meu! (S.Baldino)◊ tue l'ischis ebbia si asinche nos cumandhas! Etymon srd.

asicomènte , avb Definition deasi comente Synonyms e antonyms cantu, che 1, comente Sentences no lassat arrasta, asicomente su bentu passanne in su màrmaru.

asièndha , nf: siendha* Definition is benes chi si tenent in cosa (dinare in banca, terras, bestiàmene, domos, e àteru) Synonyms e antonyms arrichesa, interessu, propiedade.

asigíri , vrb: esigiri Definition arregòllere is pagamentos; pretènnere calecuna cosa Synonyms e antonyms coberai, pertènnere Sentences a su chi asigiat is pagamentas dhu narànt Mateu Etymon ctl., spn. exigir Translations French exiger English to cash Spanish exigir Italian esìgere German fordern.

asíli , nm Synonyms e antonyms ansile*, assíbile, basili 1, cassí, grassíbile, ibbirru Scientific Terminology anra.

asílu , nm Definition logu seguru inue faet a si apartare, aprigare; genia de iscola ue leant is pipios piticos po dhos amedhare e cumenciare a dhis giare imparu pentzau apostadamente Translations French asile, jardin d'enfants English refuge Spanish jardín de infancia Italian asilo German Kindergarten.

àsima , nf Definition assúpidu fintzes chentza fàere isfortzu, singiale de maladia a prumones Synonyms e antonyms allacanonzu, bàtima, sufrata Scientific Terminology mld.

àsimu , agt Definition nau de cosa de papare, chi est bambu.

asínche asíche