A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

apighinzonàre , vrb Definition nau de cosas de papare, asciutare sa buca (es., dhu faet sa cranciofa papada crua).

apigiadúra , nf Definition su apigiare Synonyms e antonyms apigiamentu, incànsciu, incasciadura Etymon srd. Translations French commissure English joint Spanish junta Italian commessura German Fuge.

apigiài , vrb Definition incasciare apare duas pedras, duos crantos de linna, o àteru; ispínghere una cosa a forte po chi abbarret firma Synonyms e antonyms imbasare, incasciae / abbatigare, ispígnere Sentences sa porta no apígiat bèni Etymon ctl. pitjar Translations French joindre English to tally Spanish encajar Italian combaciare German zusammenpassen.

apigiaméntu , nm Synonyms e antonyms apigiadura, incànsciu, incasciadura Etymon srd. Translations French jonction English tallying Spanish encaje, empalme Italian combaciaménto German Zusammenpassen.

apigiàre , vrb: apijare, apricare 1, aprigare 1, pigiare 1 Definition fàere totu a pígias, a pinnigas, a tzirbisas Synonyms e antonyms acarrongiai, afrascillonai, apistillonai, arruntzai, atavellai, frongire, granculai, pinnicai, prighizonare, prinzigunire | ctr. ispixare, istirai Sentences sas bestes postas male si aprigant ◊ timet a si sere ca podet apricare su bestire Etymon srd. Translations French froisser, chiffonner English to wrinckle (up), to fold Spanish fruncir, arrugar Italian aggrinzire, piegazzare German runzeln, zerknitten.

apigliài , vrb: apillai 1, apizare 1 Definition artzare apitzu, a pígiu, fàere o pònnere su pígiu, nau de cosa in mesu de abba o de cosas deasi; fintzes essire de si pòdere bíere, bogare a pígiu Synonyms e antonyms aproghilare, bènnere Sentences no isciat a nadai e po ndi podi apillai fiat is cambas de innòi e de ingudheni ◊ ndi torràt a apillai sa conca assicau timendi de si allupai ◊ su late caentadu si murigat a manera chi no apizet 2. apilla a domu! ◊ a unus a unus apillant is istedhus ◊ e candu ndi dh'apillat su nòmini de sa santa, su predicadori, in custa prédica? Etymon ltn. applicare Translations French remonter à la surface English to surface Spanish subir a flote Italian venire a galla, risalire in superfìcie German auftauchen.

apigonàu , agt Definition nau de gente, chi costumat a giare ifadu Synonyms e antonyms addeleadu, genosu, ifadosu, imbeléschidu, nischitzosu, sciringosu, tzacarredhu Scientific Terminology ntl Etymon srd. Translations French ennuyeux English bothering Spanish molesto Italian fastidióso German lästig.

àpigu àbigu 1

apijadúra , nf: aprigadura, pijadura Definition su apijare; su tretu inue si atrótigat, si pinnigat una cosa, sa pinniga o gaja e fintzes sa faina de fàere is pinnigas a unu bestimentu Synonyms e antonyms pínniga Etymon srd. Translations French pliage, pliement English folding Spanish doblado Italian piegatura German Faltung.

apijàre apigiàre

apijighedhàdu , pps, agt Definition de apijighedhare; chi est totu frungiu, atzirbisonau Synonyms e antonyms afrinzighidu, aggruciupitu, apijighedhadu, atripuntzidu 2. sos betzos giughent sa cara apijighedhada che figu carigada Etymon srd.

apijighedhàre , vrb Definition fàere a prigas, a tzirbisas Synonyms e antonyms acarrongiai, afrascillonai, apigiare, frongire, prighizonare | ctr. ispixare, istirai Sentences in sa búscia faghet a pònnere líbberos e cartolàrios chena los apijighedhare Etymon srd.

apiladúra , nf Definition est su pilu nou chi naschit in sa freadura sanada de un'animale Synonyms e antonyms abbiladura, brassanadura, fatzadura Etymon srd.

apilài , vrb Definition nau de cosas de papare, prènnere a tropu, apastamare, tzatzare de fàere a gana lègia solu su dhue pentzare; fintzes tupare, arrèschere su andhare de su corpus Synonyms e antonyms arribbiri, intrusciare, intusciai, impreni, tapai 2. bufadidhu tue, s'ollu, ca no soe apilada!

apilandràda , nf Definition su apilandrare Etymon srd.

apilandradòre , agt Definition chi apilandrat Etymon srd.

apilandradúra , nf Definition su apilandrare Etymon srd.

apilandràre abbilandràre

apilardàe, apilardài, apilardàre , vrb Definition fàere a pilarda, fàere sicare in su sole, nau de is frutuàrios (es. pira, péssighe) o de tamatas Synonyms e antonyms apabassai, apiarrai Etymon srd.

apiliàdu , pps, agt Definition de apiliare, nau in su sensu de apilicadu, arréschiu in calecuna cosa Sentences supra de unu pizu apiliadu bidesi a unu abbastendhe basoledhu.