apaltadòre , nm Definition
impresàriu chi leat unu trebballu, calecunu progetu a fàere
Translations
French
adjudicataire
English
contractor
Spanish
contratista
Italian
appaltatóre
German
Verpächter.
apaltài , vrb Definition pigare o giare in apaltu (trebballu, cosa a bèndhere e àteru).
apaltaméntu , nm: apartamentu Definition
logu po istare cun aposentos de letu, coghina, cómudu e àteru
Synonyms e antonyms
domo
Translations
French
appartement
English
flat
Spanish
piso,
apartamento
Italian
appartaménto
German
Wohnung.
apaltàre , vrb: apartai,
apartare,
partare Definition
pònnere a una parte; su si giare o pònnere a una parte, su si cuare po sa giustítzia o àteru / a. unu pensamentu = bogaresiche un'idea dae conca
Synonyms e antonyms
abbandhare,
coigiare
/
abbuare,
aclisare,
acuae,
ammagare,
apatai,
frànghere,
impertusare,
intanae,
intupai,
intuvedhare,
istichire,
istugiai
Sentences
medas si sunt apartados e ti ant negadu provinas unu lughinzu! ◊ ahi cantu atesu mi seu apartau de bosu, Sennori! ◊ propongu de apartai dónnia perígulu de pecai ◊ no istes annuzada pro mi èssere pagu tempus apartadu ◊ ipèrradi una canna e tzoca, si sos iltrunellos si podent apaltare! ◊ cun signalis de tristesa sa Crésia apartat is fielis de is allirghias de su mundu
2.
si est apartadu ca lu sunt chirchendhe sos carabbineris ◊ s'amante a ue si est apartada?
Etymon
ctl., spn.
Translations
French
mettre de côté,
se réfugier
English
to put aside,
to shelter
Spanish
apartar,
refugiarse
Italian
méttere da parte,
accantonare,
rifugiarsi
German
beiseitelegen,
sich flüchten.
apàltu , nm Definition
trebballu (o cosa) chi si giaet o chi si leat a gara prúbbica
Translations
French
adjudication
English
contract
Spanish
contrata,
licitación
Italian
appalto
German
Vergebung.
apamentàda , nf Definition su apamentare Synonyms e antonyms apamentadura Etymon srd.
apamentadúra , nf Synonyms e antonyms apamentada Etymon srd.
apamentàe, apamentài, apamentàre , vrb: apomentai,
apomentare,
apumentai,
pamentare Definition
pònnere o fàere su pomentu, mescamente in logu de istare; foedhandho de terrenu, intostare meda su primu pígiu, fàere tostau che unu pomentu / apomentai a tàula = istèrriri a tàulas unu pomentu, fàghere su pamentu a tauladu
Synonyms e antonyms
afamentai,
arrazolare,
impamentare
Etymon
srd.
Translations
French
planchéier
English
to pave
Spanish
pavimentar
Italian
pavimentare
German
den Fußboden belegen.
apamentàu , pps, agt Definition de apamentare; chi est fatu a pomentu, a pígiu de pitzu intostau che pomentu Synonyms e antonyms arregiolau 2. su caminu novu como est bene apamentatu.
apampài , vrb: apampiai,
pampai Definition
pigare fogu, intrare in tènnere, fàere fràmula meda, abbruxare cun sa fràmula
Synonyms e antonyms
abbrugiai,
acispare,
aframmiare,
avampai,
papadare
/
aflachilai,
alluscorare
| ctr.
studai
Sentences
su fogu apampendu at fatu sa foresta a cinus ◊ unu fogu dh'apampit!
2.
mi apampu in su gosu de podi ammesturai s'ispíritu miu cun totu cussas luxis de su celu
3.
bentu de soli chi sulas apampendi is piturras mias…
Etymon
srd.
Translations
French
prendre feu
English
to flare up
Spanish
arder
Italian
avvampare
German
aufflackern.
apampallucàre , vrb Synonyms e antonyms abbabballocai, abbambanai, abbrabbalucai, abbucallotare, ammammalucai, atontai Etymon srd.
apampalussàu , agt Definition
chi est totu bene bestiu
Translations
French
élégamment vêtu
English
smartly dressed
Spanish
acicalado
Italian
vestito eleganteménte
German
elegant gekleidet.
apampiài apampài
apàmpu , nm Definition su apampai, su tènnere de su fogu Synonyms e antonyms frama, pampa / brujadura Sentences sa cria de su dolore est s'ohi, est s'ahi, che de su fogu s'apampu (G.Addis) Etymon srd.
apanài , vrb Definition fàere a cumossedhos a bisura de pane, a panes Sentences su ladiraju apanat s'arxidha impastada cun palla Etymon srd.
apanedhadòre , agt, nm Definition chi o chie faet panedhas, cosa a panedhas Scientific Terminology prf Etymon srd.
apanedhadúra , nf Definition su apanedhare Etymon srd.
apanedhàre , vrb Definition
fàere panedhas, una genia de pane, fàere a bisura de panedha
Etymon
srd.
Translations
French
embuer
English
to give the form of loaves
Spanish
hacer pan
Italian
appanare
German
in Form von Brotlaiben bringen.
apaneditài , vrb Definition betare in tita, nau de animale fémina chi dhi cumènciat a crèschere sa mola de sa tita po angiare a presse Sentences is crabas funt apaneditendi (G.Pili) Etymon srd.
apangadòri , agt, nm Definition chi o chie trebballat sa terra a panga Etymon srd.