Legenda Incurtzaduras | Legenda Sìmbulos

agghégiu , nm: aggheju, agghexu Definitzione su tocare o atumbare un’arremu malàidu, chi dolet; su chi si faet o si narat, fintzes a marrania, a incídiu, giaendho ifadu e faendho arrennegare s'àteru, aciunghendho male a su male, dolore o dispraxere a is dispraxeres, a is ofesas: a logos, fintzes cosa chi si tenet a istrobbu, istrepos, bascaràmene; fintzes cosa chi si faet o chi si narat po audire, animare a unu Sinònimos e contràrios abbruncadura, abbrúnchidu, abbruncu, atumbada, irbrúnchiu / alliu, incídiu, inzenza, inzerra, tzítziu | ctr. abblandhu, aconnortu Frases ohi, male, ite agghégiu a su bratzu malàidu!…◊ sos agghejos de sa vida sunt medas ◊ si fit mesu penetidu de sas peràulas malas chi pro cuss'aggheju li fint fuidas dae buca ◊ su tilipirche a totu dat aggheju, ue passat est peus de su raju! ◊ su púlighe est minudedhu ma za ndhe daet de aggheju! 2. sos cumpanzos si divertiant a li dare aggheju ◊ si li das aggheju, cussu s'imberrisconat!◊ su maridu fit cotu che candho mai l'aiat bidu: tra agghexu e velenu li cheriant sas candhelas solu pro totu su chi li fit betendhe apare! 3. si li daes aggheju, a isse no li paret beru: si ndhe cuntentat meda! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu provocation, exacerbation Ingresu exacerbation, provocation Ispagnolu provocación, exacerbación Italianu provocazióne, esacerbazióne Tedescu Herausforderung, Verschärfung.

allíu , nm Definitzione su alliare, calesiògiat cosa chi podet giare a un’àteru ocasione de fàere cosa chi no andhat bene; unu tanti pagu, su tanti de ndhe tastare, de ccn. cosa / èssere un'a. = donai ocasioni, incidai Sinònimos e contràrios agghégiu, tzítziu / atzicu Frases custa caminera in mesu a sa tanca est un'alliu (G.Ruju)◊ a l'àere in grefa est un'alliu ◊ s'avansada chi mi as fatu est un'alliu! ◊ unu papagallu chi bi aiat in carrela fit s'alliu de minores e mannos, ca naraiat totu 2. ocannu de cariasa bi ndh'at ebbia un'alliu Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu provocation, dégustation Ingresu provocation, tasting Ispagnolu provocación, bocado Italianu provocazióne, assàggio Tedescu Provokation, Kosten.

dèrre , nm, agt Definitzione cosa chi si faet o si narat a marrania, faendho arrennegu o tzacu a s'àteru; nau de unu, chi est circabretus, bestifocos / vatire a ccn. a su d. = a si la leare cun arrennegu, cun airu Sinònimos e contràrios agghégiu, incídiu, intriscu, ismarranada, marrania, ringa, tzuntzulladura Frases amamus tantu su progressu chi nos ridet a fúrriu pro nos fàchere su derre, ma cherimus sa zustíssia bera ◊ iscoetandhe su pische mi fughiat dae manos e mi torraiat a fàchere su derre! ◊ Tanielle candho si ndhe fit bidu giutu a su derre aviat mortu tres vacas de s'inimicu (G.Chironi) Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu provocation Ingresu challenge Ispagnolu provocación (f) Italianu sfida, provocazióne Tedescu Herausforderung, Provokation.

incídiu , nm: intzídiu, intzidu Definitzione su chi si faet o chi si narat faendho arrennegare e cricandho brigas o fintzes po mòvere a unu a fàere ccn. cosa Sinònimos e contràrios agghégiu, derre, intzírigu, inzenza, pretzipitu, provocu, tzítziu Maneras de nàrrere csn: donai s'i. a unu, parare incídiu = intzidiare a unu; i. pro pigare a cannitu = cosa chi faghet arretare, itl. afrodisìaco 2. aite as bogadu àteru intzidu, como chi fimus faghindhe custu? ◊ no li dias àteru intzidu puru, como, za li bastat su durche chi zughet in manu! ◊ dae intzidu e ispera pro no tzèdere a s'isporu! ◊ apu dépiu torrai a fai is domandas a babbu miu, ca de issu est partiu s'intzidu de sa chistioni Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu incitation, provocation Ingresu incitement, challenge, defiance Ispagnolu estímulo, provocación Italianu incitaménto, stìmolo, provocazióne, sfida Tedescu Anregung, Herausforderung.

intzídia , nf Definitzione su istare atzitzandho, cricandho e ofendhendho s'àteru, faendhodhu arrennegare po atacare briga, gherra o àteru iscórriu Sinònimos e contràrios atórigu, aturigada, atzitzamentu, impúncia, incíliu, insúliu 1, insullamentu Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu provocation Ingresu defiance, challenge Ispagnolu provocación, desafío Italianu provocazióne, sfida Tedescu Herausforderung.

marranía , nf Definitzione su chi si faet o chi si narat atzitzandho s'àteru a gherrare, a fàere calecuna prova, a bíere chie est prus forte, chie binchet, tenet resone, o àteru / pònnere sa (o in) m. = ammarranare Sinònimos e contràrios derre, intriscu, ismarranada, tirrimarranu Frases a mei no mi dha pongas, sa marrania, lah! ◊ sos chi ant mortu a babbu fint sempre a marrania cun nois ◊ su zigante li at postu marrania e l'at ghintadu che astore ◊ proa, coment'e deo chimbanta annos in su palcu, a giogare a marrania sos improvisadores piús mannos! (Piras)◊ no isco chie at a èssede faendhedhi marrania Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu défi, provocation Ingresu challenge Ispagnolu desafio, reto Italianu sfida, provocazióne Tedescu Herausforderung, Provokation.

tzuntzulladúra , nf Definitzione su tzuntzullare, ingiuliare, nàrrere cosa chi faet arrennegu, tzacu, a s'àteru Sinònimos e contràrios agghégiu, incídiu, intriscu, ismarranada, tzuntzullu Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu provocation Ingresu provocation Ispagnolu provocación Italianu provocazióne Tedescu Aufreizung.

«« Torra a chircare