arrociàre , vrb: arrotzai, arrotzare Definitzione istare andhandho, in giru, fintzes forrogare cricandho cosa (e cricare de ischire cosa); su si apartare, pònnere a una parte, aprigare / andai arrotza arrotza = istare in ziru chirchendhe Sinònimos e contràrios arrodeare, arruxulare, bandhulare, garronai, istrusciare, molingiae / acostai, frànghere, apigai, apogiai, trancire, tròciri / annariare Frases in atonzu arròciant sos porcos a s'ingrassa de sa landhe elichina (S.Zichi) 2. mellus chi ti arrotzis, tanti no ti dhu nau! ◊ po prexeri, si arrotzat unu pagu po mi lassai passai? ◊ dèu mi arrotzu a su muru, bosatrus artziais po castiai ◊ arrotzai sa perda e intrai! ◊ fut pruendi meda e si funt arrotzaus in d-una domu Tradutziones Frantzesu flâner, fouiller, épier Ingresu to stroll Ispagnolu vagar, vagabundear Italianu girellare, curiosare Tedescu umherschlendern.

arrogliài, arrogliàre , vrb: arroliai, arroliare, arrollai, arrollare, arrolliai, arrolliare, arrulliari, orrolliare, roliai Definitzione istare (o fintzes pònnere) a rólliu, a inghíriu, a rodeu de calecuna cosa, de unu logu o fintzes de una chistione, andhare a inghírios, a giru, andhare o istare a inghíriu, istare perdendho tempus, fintzes bènnere Sinònimos e contràrios arrodeare, bagamundai, garronai, ingiriolai, zirandhare, zirare Maneras de nàrrere csn: èssiri arroliau = istare a arrólliu, a fiotu paris; filu ispinau arrolliau = fatu a incropadas mannas tentas apare a manera de impedire o istrobbare a colare; andai arróllia arróllia, arrolla arrolla = istare zirendhe, bagamundai Frases is pillonis funt arroliendi a cedhas ◊ unu crou est arroliendi circhendi àcua ◊ su bendidori arróliat in is arrugas ◊ ses arroliendi de diora…: no circhis contus! ◊ sas cumpanzas l'arrólliant e li fachent festa (N.Mureddu)◊ su sero sa zente si arrolliaiat in su zannile a friscurare ◊ in s'aera comintzeit a si arrolliare custa truma de nues ◊ at a èssi fadiau totu sa dí arrolliendu cun cussa cosa a codhu! 2. dhoi arróliat coment'e unu murrúngiu de tronus atesu 3. nci at una pranta arrogliada e fata, fata e arrogliada a picu e picada, picada a picu e bivit in friscu e non sicat mai ◊ sa pobidha fut sétzia arroliada in sa bia cun is bixinus Ètimu ctl. rotllar Tradutziones Frantzesu entourer Ingresu to go round, to wander Ispagnolu rodear, vagar Italianu girare attórno, gironzolare Tedescu umlaufen, umherschweifen.

bandhulàre , vrb: bandulai, bandullai Definitzione istare bandhuleris, in giru chentza contu e chentza cabu; a logos, bandulai est a betare su bandhu, bandhire Sinònimos e contràrios arrochetai, arrociare, arruxulare, bannulerare, bantzillare, cilindronare, coluvronare, faghinerare, garronai, istrusciare, meriolare, tzincavesare Frases ge dh'iast a èssi pótziu fai ariseu, inveci de abarrai bandullendi! ◊ est abarrau bandulendi peri sa bidha ◊ aiat bandhuladu unu pagu innoghe unu pagu cudhae azummai duos annos Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu vagabonder, flâner Ingresu to wander Ispagnolu vagar Italianu girovagare Tedescu umherziehen, vagabundieren.

bannuleràre , vrb Definitzione essire, andhare a bagamundhare, a giru Sinònimos e contràrios arrochetai, arrociare, arruxulare, bandhulare, bergulare, cilindronare, coluvronare, corrunconai, faghinerare, garronai, istrusciare, trastamare, tzincavesare Frases est tzucatu a bannulerare peri sos tzilleris Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu vagabonder, flâner Ingresu to wander Ispagnolu vagar Italianu vagabondare Tedescu umherziehen, vagabundieren.

giraoltàre , vrb Sinònimos e contràrios bandhulare, corruntonai, perdulare, tzincavesare Tradutziones Frantzesu vagabonder, flâner Ingresu to wander Ispagnolu vagar Italianu girovagare Tedescu wandern.

girollàe, girollài , vrb Definitzione andhare, istare in giru de unu logu a s'àteru Sinònimos e contràrios bandhulare, bannulerare, garronai, perdulare, trassigiai Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu errer Ingresu to wander Ispagnolu errar, vagar Italianu vagare Tedescu wandern.

perdulàre , vrb Definitzione andhare che perdulàriu, girandho peri su logu Sinònimos e contràrios bandhulare, corruntonai, girollae, peldulariare, trastamare, tzincavesare Frases fint tres ànimas chi no agataiant pasu e fint custrintas a perdulare dae unu logu a s'àteru ◊ deo pérdulo in mares e in montes Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu errer Ingresu to wander Ispagnolu vagar Italianu vagare Tedescu ziehen, umherziehen.

trastamàre , vrb: trastumare Definitzione mòvere comente male si podet, andhare peribellogu chentza un'iscopu precisu, chentza ischire bene a ue, a trevessu; fintzes andhare coment'e orruendho, imbruconare Sinònimos e contràrios bagamundai, bandhulare, bannulerare, perdulare, tzincavesare Frases semus trastamendhe peri peri in sas prenetas disconnotas de s'Eo buju (G.Orgolesu)◊ su fadu mi ghiat in mesu a sas nues inchimeridas de custu meu dudosu trastamare (F.De Cortis)◊ so trastamendhe in camineras agriadas de una vida ispinosa… 2. in custa terra cota de sole e de focu, chin d-unu pore de pinnicas e garghiles, tràstumo ma andho (N.Demurtas) Tradutziones Frantzesu errer Ingresu to roam Ispagnolu vagar Italianu vagare Tedescu umherwandern.

tzincavesàre , vrb Definitzione andhare a trevessu, abbarrare o istare in giru Sinònimos e contràrios bagamundai, bandhulare, corruntonai, faghinerare, garronai, perdulare, trastamare Tradutziones Frantzesu vagabonder, flâner Ingresu to roam Ispagnolu vagar Italianu girovagare Tedescu umherschweifen.

«« Torra a chircare