amegài, amegàre , vrb: ammegai, ammegare, megai Definizione èssere apunta a…, acanta a…, èssere faendho Frasi bàsciu chi faint su giru de totu sa bidha, no amegant de ndi torrai (A.Garau)◊ sa zente amegat de betare fiores ca est passendhe su santu 2. amegat ca est istenteriau fendi sa missa, ca nci ponit ora e mesu, gopai vicàriu Traduzioni Francese être sur le point de… Inglese to be going to… Spagnolo estar a punto depara, estar Italiano stare per…, èssere nell'atto di… Tedesco im Begriff sein zu.

ammadredhàre , vrb: ammadrodhare, ammodrodhare Definizione coment'e fàere a madredhu Sinonimi e contrari ammassulare Etimo srd. Traduzioni Francese être vulgaire Inglese to be unbecoming Spagnolo volverse grosero Italiano èssere sguaiato Tedesco unmanierlich sein.

ammancài , vrb: mancai* 1 Definizione bènnere mancu, pèrdere, su no dhu'èssere de is cosas; fàere mancàntzias, cosas malas o chi no andhant bene (aus. àere) Sinonimi e contrari afaltai | ctr. bundhare Frasi candu fiat pitichedhedhu dhi fiat ammancada sa mamma ◊ issu ammancat de bidha doxi annus ◊ cun issa no mi ammancat prus nudha Traduzioni Francese manquer Inglese to be lacking Spagnolo faltar Italiano mancare Tedesco fehlen.

ammengàre , vrb Definizione fàere o èssere mengu, pòberu Etimo srd. Traduzioni Francese vivre dans la gêne Inglese to be to poverty Spagnolo empobrecer, vivir en la estrechez Italiano stare in misèria, nelle strettézze Tedesco im Elend leben.

ammoràre , vrb: amorai, amurai Definizione totu su chi duos faent de bonu s'unu po s'àteru, ómine e fémina, candho funt isposos e s'istimant cun s'idea de si cojuare; betare istima a unu, a una, cricare, èssere sèmpere impare Sinonimi e contrari fastigiai / abbaradhare, abbelare, imbelare, inamorai, indeosare, ingeniai Frasi oe comente fato a ti amorare? ◊ no ses menzus tue de sa chi so amorandhe ◊ sos tempos bellos si che sunt colados umpare chin su tempus de ammorare! ◊ bastat chi dh'amorit po dh'isposai, cussa dhu càrrigat de dinai puru! 2. totu sos chi la bident si ndhe ammorant de cantu atraet s'ermosura sua ◊ prite ti amoras, ca no cherjo a tie?! Terminologia scientifica ssl Etimo srd. Traduzioni Francese être fiancés, s'engager par une promesse de mariage Inglese to be connected with Spagnolo ser novios, llevarse bien con alguien Italiano avére una relazióne d'amóre, èssere fidanzati Tedesco ein Liebesverhältnis unterhalten, verlobt sein.

annariàre , vrb Definizione coment'e istare fragandho, cricandho, pregontandho po ischire chistiones angenas Sinonimi e contrari incarigai, isportellitae, speculitai Etimo srd. Traduzioni Francese fouiller Inglese to be curious Spagnolo curiosear, fisgonear Italiano curiosare Tedesco neugierig betrachten.

ansiài , vrb: ansiare Definizione provare ansa, sufrire s'ansa, istare in ansas Traduzioni Francese s'affliger, se tourmenter Inglese to afflict oneself, to be tormented Spagnolo afligirse Italiano afflìggersi, tormentarsi Tedesco sich quälen.

apenài, apenàre , vrb rfl Definizione tènnere dolu, làstima, piedade, provare pena, dispraxere, su si interessare de calecuna cosa o de ccn. assumancu po làstima, po piedade Sinonimi e contrari apiadai Frasi su padronu si ndh'est apenadu e li at abbonadu su dépidu ◊ suporto tanta pena e tantu istragu: apenadindhe, apena! (P.Pisurzi)◊ de sa vida chi fatzu apenadindi! ◊ cussu pòburu béciu s'est apenau po mei ◊ a mei mi apenat su coru su intendi a issa! 2. eo t'iscrio, si tue ti ndhe apenas de lègere su chi t'imbio ◊ si apenet de iscultare unu lamentu! Etimo srd. Traduzioni Francese s'apitoyer, avoir de la compréhension Inglese to be moved Spagnolo compadecerse Italiano impietosirsi, avére comprensióne Tedesco Mitleid haben, für jdn Verständnis zeigen.

aperrighinàre , vrb Definizione no bòllere intèndhere s’arrexone de s'àteru, fàere a conca sua chentza bòllere ascurtare nudha, pecare a perronia Sinonimi e contrari abbetiae, aconchinae, acorrochinare, intestai, tostoinare Etimo srd. Traduzioni Francese s'obstiner, s'entêter Inglese to be obstinate Spagnolo emperrarse Italiano fermarsi a lungo con ostinatézza, incaponirsi Tedesco auf seinem Kopf bestehen, sich versteifen.

arrealiàre , vrb Sinonimi e contrari airai, arrabbiai, arrannegai, atediare, inchietae, inchimerai, infelai, infuterare, insutzuligai, renignai Etimo srd. Traduzioni Francese se fâcher Inglese to be peeved, to become vexed Spagnolo picarse Italiano corrucciarsi, indispettirsi Tedesco sich ärgern.

arregonàre , vrb Sinonimi e contrari arrampedhai, arrennoare Traduzioni Francese être contraire Inglese to be reluctant Spagnolo ser reacio Italiano èssere ritróso Tedesco widerwillig sein.

arretàe , vrb: arretare, arretai, retai Definizione nau de sa natura de su mascu, su si fàere tostada, chíbbera, tètera Sinonimi e contrari arrintzonare, arritzare Frasi cussu est ómine chi no arretat ◊ est arretendhe, comente at bidu féminas Etimo srd. Traduzioni Francese être en érection Inglese to have the erection, to be in erection Spagnolo tener una erección Italiano avére l'erezióne, èssere in erezióne Tedesco in Erektion sein.

asciensciàre , vrb: assiensciare Definizione andhare abbellu, fàere su sàbiu, crèschere de sabiore 2. est ómine asciensciadu e no che ispeldísciat su dinari Etimo srd. Traduzioni Francese sage Inglese to be wise Spagnolo ser sensato Italiano èssere sàvio Tedesco weise sein.

assentulàe, assentulàre , vrb: assetulare, sentilare Definizione abbarrare firmos, in assentu, in asséliu, pruschetotu nau cun arrennegu Sinonimi e contrari assantaigae, assebiai, asserenciai Frasi ista sériu, asséntuladi a un'oru! ◊ si ti assentulaias in domo faghias bene, cantu chi ses sèmpere in ziru! ◊ assentuladu chi sias, a un'oru! ◊ asséntula e no curras! ◊ non poto assentulare su sonnu ca su ganile non mi dat pasu ◊ assetuladi innoghe! Etimo srd. Traduzioni Francese se tenir coi Inglese to be quiet Spagnolo estar quieto Italiano star quièto Tedesco ruhig sein.

astriàre , vrb Definizione sentire istriore, de su fritu o de sa timoria Sinonimi e contrari arpilare / acicai, apramare, arrorisai, asciuconare, asciustrare, istriai Frasi ite frita s'aera: oe est astriendhe! ◊ titia, inoghe mi àstriat sas intragnas che chi siat su logu cobertu de nie! ◊ si mi sunt astriadas sas palas 2. in s'istante s'intendhet unu tronu tzachedhosu chi l'at totu astriada (N.Cucureddu)◊ li at astriadu dogni tudhu de pilu ◊ in cussu líbbaru bi at una torrada chi batit sa tudha e àstriat sa cara pro sas cosas chi contat Etimo srd. Traduzioni Francese frémir d'horreur Inglese to be horrified Spagnolo quedarse helado Italiano agghiacciare, raccapricciare Tedesco erstarren.

atoàre , vrb: atuai 1, atuare Definizione fàere atentzione e fàere capia de una cosa, pentzare o fintzes fàere pentzare a una cosa o chistione; cunsiderare, carculare, fàere contu de is cosas e chistiones Sinonimi e contrari afetuare, assagumare, atinai, atuire, cunsentire, penciai, supentire / ammentare | ctr. irbariare Modi di dire csn: atuare a una cosa = pentzai a una cosa; atuare una cosa a unu = arregordai o nàrriri una cosa a unu a manera de si ndi acatai; atua! = dona atentzioni!, dae tentu! Frasi una cosa ebbia fit atoandhe bene como: issa cheriat leada in bonas pro l'azuare ◊ si no bi atoas tue chi ses una fémina, a cosas goi, deo prus pagu puru! (M.Danese)◊ bidet sas cosas, ma no bi atuat: in cussu est pessendhe!…◊ sos pisedhos sunt pessendhe a zogare, si no bi lis atuant sos mannos su dovere ◊ atuendhe fis a su chi at nadu su notaju? ◊ ohi, mancu atuendhe bi fia: setzide a bos combidare! ◊ atuabbilu, cussu cumandhu, a babbu tou, no si ndhe irméntighet! ◊ si unu lezet chentza bi atuare no cumprendhet nudha 2. bastat de pensare a sa mannària de custos terrinos e si podet atuare cantu podent rèndhere Etimo itl. attuare Traduzioni Francese comprendre par intuition, réfléchir Inglese to sense, to be conscious, to reflect Spagnolo intuir, ser consciente, reflexionar Italiano intuire, èssere cosciènte, riflèttere Tedesco intuitiv erkennen, bewußt sein, überlegen.

aufàre , vrb Definizione istare a ufas!, nau de chie dhi giaet ifadu dónnia cosa Sinonimi e contrari abbrodhiare, abbrufulai, abbudhai, acasidhare, aconchedhare, acubare, amprudhiare, annicare, annozare, atrafudhai, pirmare, strugnai Etimo srd. Traduzioni Francese bouder, se fâcher Inglese to sulk, to be vexed Spagnolo enfadarse, torcer el morro Italiano imbroncire, corrucciarsi Tedesco schmollen, sich ärgern.

azannaràre , vrb Definizione pònnere su zannarolu, nadu de linnas Sinonimi e contrari arnai, pipionire, pubujonare Etimo srd. Traduzioni Francese se vermouler Inglese to be worm eaten Spagnolo carcomer Italiano tarlare Tedesco wurmstichig werden.

bàlere , vrb: bàliri, bàllere, balli, vàlere Definizione tènnere valore, serbire a calecuna cosa (fintzes a ccn.), èssere bonu, lómpiu, adatu / ind. pres. de 1ˆ p. sing. bàlgio, ballu, bafo, barfo e barzo, bazo; cong. de 1ˆ p. sing. balla e barza, baza, de 2ˆ p. sing. ballas e barzas, de 3ˆ p. sing. bafat, balfat, barzat, bazat e ballat; pps. bàfidu, bàlliu, baltu, bàrfidu, bàrtiu Sinonimi e contrari contai 1, selvire Modi di dire csn: no bàlere mancu a manigare = no èssiri bellu mancus a papai, mancu a si satzai, èssiri sentza de abbilesa nudha; no bàlere a nudha, a logu = no serbiri a nudha; bàlliri s'arrexoni = fagher bàlere sa resone chi si pessat de àere Frasi mi cunsidero piús pagu de su chi bafo ◊ custa botza de oro, cantu si podet bàlere? ◊ cussu dinai no balit ◊ custa cosa no balit una cibudha! ◊ paret no bafat a bi pessare a cussu bisonzu ◊ tue no mi bales a nudha: menzus lassa bènnere a frade tou 2. su passu chi amus postu in sas iscolas est bàrfidu a bídere cantu sos pitzinnos connoschent su faedhu issoro ◊ tue no bales a nudha, no ischis mancu a manigare! ◊ cussa peta no balet a nudha ◊ custa cosa no balet a logu ◊ isse no ndhe balet prus, est antzianu meda ◊ dae candho at tentu cussu dannu no ndh'est bàfidu prus a nudha 3. custa pira no balet: fuliachela! ◊ sa figu est linna chi no balet a pònnere a su fogu 4. no circhis de trassai po ti balli s'arrexoni! (A.Melis) Cognomi e Proverbi prb: balet prus unu faghinne chi no chentu pentzanne Etimo ltn. valere Traduzioni Francese valoir Inglese to be worth Spagnolo servir, valer Italiano valére Tedesco gelten.

baltàre , vrb: abbaltare, bastai, bastare Definizione nau de css. cosa, chi dhu'est su tanti chi serbit o chi si bolet; dhu narant po abbasciare puru Sinonimi e contrari abbassiare, cabai, falare, lòmpere | ctr. faltare, mancai Modi di dire csn: bastat, bastu chi, bastet, bastit chi… = itl. purchè, bastus chi… ; bastare tiat!… = no abbastat mai, no est possíbbili chi abbastit Frasi custu pane bastat pro duos una die ◊ su dinari chi balanzat no li bastat pro totu su mese ◊ su sale chi as betadu a sa padedha bastat ◊ po fai totu custu trabballu no mi bastat su tempus ◊ cussu est malu, bastat a nàrrere chi est un'arga! 2. seus bastaos in pagas dies 3. faghe comente cheres, bastu chi andhes! ◊ su mascu apretau, bastit chi siat foras de cuili, romigat pani mancai amucorau! ◊ de sa genti no m’importat, bastat chi siat prena sa brenti ◊ ti ndi dongu una de is mias, bastat chi ti citas 4. bastare tiat un'ómine solu a campare totu cussa zente!…◊ bastare tiat cudhu cantighedhu de robba a fagher bestires a totugantos!…◊ bastare tiat, su dinari, a comporare totu su chi amus in gana!… Cognomi e Proverbi prb: a chini no dhi bastat su pagu, cun su meda no fait nudha Etimo ltn. bastare Traduzioni Francese suffire Inglese to be enough Spagnolo bastar, alcanzar Italiano bastare Tedesco genügen, ausreichen.

«« Cerca di nuovo