castandiéllu , nm: castardellu, castaurellu, castauriellu Definizione genia de pische de mare, longu e fine, chi assimbígiat a s'agúglia, ma prus piticu Terminologia scientifica psc, scomberesox saurus Traduzioni Francese balaou Inglese small needlefish Spagnolo paparda Italiano gastaurèllo Tedesco atlantischer Makrelenhecht.

chilcighédhu , nm: chirchighedhu, circhixedhu Definizione min. de chílciu, cricu piticu Sinonimi e contrari circhígliu Traduzioni Francese petit cercle Inglese small ring Spagnolo círculo pequeño Italiano cerchiétto Tedesco kleiner Reif.

chinghédhu , nm: cignedhu, cingedhu, cinghedhu, singedhu Definizione tira de cosa, mescamente de pedhe, cun sa tíbbia, o fintzes codriola de acapiare in chintzu, chintórgiu; oru de telu de lana Sinonimi e contrari chintòglia, chíntula, lorita, tzinta / tzíngulu Frasi in su chinghedhu portaiat s'ortigione cun sa màniga trabballada (R.Sardella)◊ mannoi iscudiat a cinghedhu ◊ tzia mi at curtu a chinghedhu ◊ acabbadha, citidi e bufa ca ci no seo piganno su cignedhu! Traduzioni Francese lacet, cordon, ruban Inglese small belt Spagnolo oruga Italiano cìntolo, cìngolo Tedesco Band, Raupenband.

chirchígliu , nm, nf: circhíglia, circhígliu, circhílliu Definizione cricu piticu, genia de crichighedhu, fintzes solu pintau o de colore a inghíriu de calecuna cosa; fintzes lorinchinos Sinonimi e contrari chilcighedhu, chírchinu / aricina, loritzina, pendhulica Frasi custu cuadhu portat unu circhígliu a ingíriu de sa pipia 2. in is origas portat dus circhíllius de prata Etimo spn. cerquillo Traduzioni Francese petit cercle Inglese small ring Spagnolo círculo pequeño Italiano cerchiétto Tedesco kleiner Reif.

cichète, cichètu , nm: tzichete Definizione tzicu de cosa a bufare, prus che àteru forte (licores, abbardente, e àteru deasi) Sinonimi e contrari ticu Frasi si pesant'e istògomo mi abbizo, pro ilmenare su cichete impreo (Mortello)◊ dhi pongu su cafei o preferit su cichetu? Etimo itl. cicchetto Traduzioni Francese petit verre Inglese small glass (liqueur) Spagnolo copita Italiano bicchierino Tedesco Gläschen.

cicillòne, cicillòni , nm: sciscilloni Definizione gurdone de àghina pitichedhu, de cudhos chi sa bide bogat prus che àteru a trigadiu Sinonimi e contrari campaninu, carràmbalu, iscalúgia, pimpillia, popurustu, pripixone, scalonina, scrichilloni, sprimpilloni, tzitzicra Cognomi e Proverbi smb: Cicilloni Terminologia scientifica rbr Etimo srd. Traduzioni Francese grappillon Inglese small bunch of grapes Spagnolo cencerrón Italiano racìmolo Tedesco Träubchen.

coculía , nf, nm: cuculia, cuculiu, cugulia Definizione genia de istrégiu a duas asas, a costas artas, a buca larga, po còere cosa mescamente cun abba; cosa tundha a punta, a bisura de cugudhu / min. cuculiedha = su pertusu Sinonimi e contrari padedha, pignada Frasi a chie iscontzat custa comaria, sa cara nighedha che a sa cuculia! ◊ at postu sa peta in sa canistedha e su brodu in d-una cuculia 2. custu poveritu che l'amus tirau de sa cuculia pro che lu ghetare a sa bràsia… 3. sos pitzinnos leant una tzíchera, la prenant de ludu, covecant e faghent una cugulia ◊ in cussa cugulia de monte bi depet àere mortógliu, b'at àbbiles e bentúglios bentulendhe Terminologia scientifica stz Etimo ltn. coculum Traduzioni Francese petite marmite, petit pot Inglese small saucepan Spagnolo olla Italiano pentolino, pignattina Tedesco Kochtöpfchen.

coghinèdha , nf Definizione min. de coghina, coghina pitica, logu fatu solu po fàere a papare Terminologia scientifica dmo Traduzioni Francese kitchenette Inglese small kitchen Spagnolo cocina pequeña Italiano cucinino Tedesco Kochnische.

coítza , nf Definizione sa coatza o punta de su foete o de cosas deasi Sinonimi e contrari coàcia / cdh. cuditza Cognomi e Proverbi smb: Coizza Traduzioni Francese petite queue, extrémité Inglese small tail, end Spagnolo colita Italiano pìccola códa, estremità Tedesco kleiner Schwanz, Ende.

colombéri , nm: columberi, culumberi, cumboberi, cumboreri, cumbuleri, cummoberi Definizione genia de armadiedhu lassau in su muru po pònnere calecuna cosa (mescamente acanta a sa forredha); su buidu chi lassant in is muros – a bortas – candho ndhe leant su ponte; istampu mannu in is muros, in orrocas, buidedhu chi dhue faent su nidu is culumbos o, si est a paris de terra, genia de cundhutu asuta de muru po passare abba Sinonimi e contrari abburgadorzu, acajolu, camaritu, fenesta, macarina, percolu Frasi candho essis lassa sa crae in su culumberi! ◊ chie iscultat in columberi de muru iscultat male anzenu e sou puru ◊ in sas cumbessias sas bentanedhas pariant culumberis ◊ ponimus sos luminos in su culumberi de su furru ◊ at postu sa cafetera in su cumboberi tupau cun sa tendhina 2. custu muru est totu a culumberis de cantu est male fatu ◊ connoschet donzi culumberi inuve s'impercant sas cosas pérditas ◊ eis biu cussus colomberis me in s'arroca: in cussus istampus dhui biviant feminedhas chi tessiant a tralàrgiu de òru… Etimo ctl. colomer Traduzioni Francese placard Inglese small room Spagnolo alacena Italiano pìccolo vano, ripostìglio nei muri Tedesco Abstellraum.

conzèdha , nf Definizione genia de istrégiu de terra a bàtoro asas; una perra de su corgiolu de sa nughe e fintzes su corgiolu de s'ou apustis essiu su pudhighinu; a logos est ferru (sonàgia) chi si apicat in su tzugu a is animales, po sonare, o fintzes casigiolu Sinonimi e contrari bróina Terminologia scientifica stz Etimo srd. Traduzioni Francese petite jarre Inglese small pitcher Spagnolo pequeña jarra Italiano pìccolo órcio Tedesco kleiner Krug.

cordèdha , nf Definizione genia de funighedha fine / erba de cordedha = nerviada 1 (Plantago lanceolata) Sinonimi e contrari balentinu, cannabitu, cordigliola, filadissa, funedhu, ispaitu, músciu, presógliu, toroneu, trilla, túmixi, tzunghedhu / cdh. culdedha Cognomi e Proverbi smb: Cordedda Traduzioni Francese cordelette, ficelle Inglese small string Spagnolo cordel Italiano cordicèlla Tedesco dünne Schnur.

corfichédhu , nm Definizione min. de corfu, cropighedhu Traduzioni Francese petit coup Inglese small blow Spagnolo golpecito Italiano pìccolo cólpo Tedesco kleiner Schlag.

corriàlzu , nm: corriàrgiu, corriarju, corriarxu, corriaxu, corriarzu Definizione pedhe, corria fine de pedhe chi si ponet po cosire sogas, sabbatas e àteras cosas de pedhe etotu: est fatu de pedhe de canes o de gatos làngios; fintzes frunimentos de pedhe po animales (cuadhos, burricos) Frasi at cosidu sa tasca cun corrialzu a puntos fitos ◊ gei no portas sa língua cancarada e cosia a corriarxu!…◊ pro fàghere su corriarzu lassaiant unu cane presu a mòrrere de fàmine Etimo srd. Traduzioni Francese courroie de cuir Inglese small leather strap Spagnolo correa Italiano correggiòla Tedesco Riemchen.

corronchínu , nm Definizione frutuàriu tropu cruo, piticu; su granu de s'avena areste / mele c. = (de corronca) mele de mata, de àrbore, genia de cosa apicigosa, in colore de mele, chi bogant unas cantu matas (es. prunas, ceréxias) Frasi sa bruscanalla in chirca de corronchinu est in chirca de li dare s'assangrada, ma no bi la faghent si no est a s'irfidiada Cognomi e Proverbi smb: Corronchinu Terminologia scientifica rbr Etimo srd. Traduzioni Francese fruits verts, tavelés et trop petits Inglese discarded fruit, not ripe or too small Spagnolo redrojo Italiano frutta di scarto, non ben matura e tròppo pìccola Tedesco unreifes und kleines Obst.

cresièdha , nf Definizione crésia pitica, cresiedha Sinonimi e contrari chejighedha Traduzioni Francese petite église Inglese small church Spagnolo iglesia pequeña Italiano chiesétta Tedesco kleine Kirche.

crivinítu , nm Definizione orrugu pitichedhedhu, finivini, de cosa, farinu Sinonimi e contrari chilivrida Traduzioni Francese débris, bribe Inglese very small fragment Spagnolo añicos Italiano frantumo minutissimo Tedesco sehr kleines Stück.

cubèdha , nf Definizione carradedha, cuba pitica, istrégiu de linna (castàngia o tziníbiri) po su binu o s'abba de pigare a su sartu; carradedha a pònnere binu Sinonimi e contrari cubedhu, fascella Terminologia scientifica stz Traduzioni Francese tonnelet Inglese small barrel Spagnolo tonel Italiano pìccola bótte Tedesco kleines Faß.

cubédhu , nm: cuedhu Definizione carradedha pitica, fintzes a unos chentu litros, o fintzes minore meda (cubedhutzu) po mantènnere binu o abba in friscu; lacu de mola / min. cubedhutzu / cubedhu de campana = zenia de petzu a ue si apicat sa campana Sinonimi e contrari carradedhu, cubedha, fascella Cognomi e Proverbi smb: Cubeddu Terminologia scientifica stz Traduzioni Francese tonnelet Inglese small barrel Spagnolo tonel Italiano pìccola bótte Tedesco kleines Faß.

cunèdha, cunédhu , nm Definizione cuna pitica, sachedhu de tela po ingòllere su pane a su sartu (aterue ponent su pannitzu): sa buca dh'acàpiat una codriola, po dh'aguantare serrada, che in sa taschedha Sinonimi e contrari sachitu Frasi sa sorre manna mi aiat annuntu duos panes in su cunedhu de linu (Q.Falchi)◊ bi at unu cunedhu prenu de dinari ◊ apo fatu sa vida tzapandhe, cun d-unu cantu de pane in su cunedhu e ischidandhe a s'impudhile!◊ pro caticare su lestínchinu ant postu su cunedhu Terminologia scientifica stz Traduzioni Francese sachet Inglese small bag Spagnolo saquete Italiano sacchétto Tedesco kleiner Sack.

«« Cerca di nuovo