cajonàre , vrb: acajonare* Sinonimi e contrari intzimiai Frasi cussu bantzigonzu li cajonat dolimentos mannos Traduzioni Francese causer, occasionner Inglese to cause Spagnolo causar, provocar Italiano cagionare Tedesco verursachen.

causài , vrb: causare Definizione fàere naschire, fàere bènnere calecunu efetu, mescamente dannu Sinonimi e contrari intzimiai, ocasionai Frasi sa maladia chi zughet ndhe l'est causada dae su piponzu Traduzioni Francese causer Inglese to cause Spagnolo causare Italiano causare Tedesco verursachen.

chiltionàre , vrb: chistionai, chistionare, chistionari, cristionai, cristionare Definizione pigare o fàere unu chistionu, foedhare de calecunu argumentu Sinonimi e contrari allecare, arragionare, cuntrastare, faedhare, negossare Frasi atopa a domo cantu de chiltionare! ◊ innantis de leare sa detzisione si ndhe sunt chistionados ◊ gei si nd'eus a cristionai un'atra borta! ◊ is pipius teniant bregúngia a chistionari in sardu ◊ eus fatu mali a scuai de chistionai su sardu ◊ issu pudat, inferit e chistionat puru cun is matas! Etimo itl. quistionare Traduzioni Francese causer Inglese to talk Spagnolo conversar, discutir Italiano discórrere, conversare, discùtere Tedesco reden.

iderrigàri , vrb: irderrigai, irdirricare, sdarrigai Definizione fàere a dolore o pònnere dolore mannu a errigos, a s’ischina in su tretu de is errigos Sinonimi e contrari illumbai, illumbedhare, irrenare, isarrigai, iscrocare 1, isderenare Frasi is massaus si funt irderrigaus carrixandu Etimo ltn. *ex derenare Traduzioni Francese causer mal aux reins Inglese to weary Spagnolo doler los riñones desriñonar Italiano direnare Tedesco kreuzlahm machen.

intzimiài , vrb Definizione ingòllere o pònnere tema, intzimia, cuménciu de maladia; cumenciare, cumenciare a si pàrrere una maladia: nau de fémina, bènnere o èssere príngia Sinonimi e contrari atemare, cajonare, colpire, temiare / comentzari 2. cussu dh'emu intzimiau dèu ◊ est intzimiau de mali ◊ est intzimiau de machiori 3. ma poita boit sa levadora: ita est, intzimiada?! ◊ depit tenni fillu ca est intzimiada 4. is fuedhus suus no intzímiant su siléntziu chi regnat in cussu logu Etimo srd. Traduzioni Francese causer Inglese to cause Spagnolo enfermar Italiano cagionare Tedesco verursachen.

negossàre , vrb: negossiare, negotziai Definizione abbarrare a chistionu, foedhandho de ccn. cosa, de importu o no Sinonimi e contrari allecare, arragionare, arralatai, chistionai, cuntrastare Frasi sedíebbos e negossiae chin socra e socru meu, ca nois semus antziandhe a monte! ◊ a isse l'at biu e negossiau paritzas bortas ◊ de cussas cosas mancu si ndhe negossiabat ◊ s'est postu a negossare chin sos bichinos 2. e ita nci negótziat a custas partis: cichendi po si fai sa braba? Etimo itl. negoziare Traduzioni Francese causer, converser Inglese to talk Spagnolo conversar Italiano conversare Tedesco sich unterhalten, reden, sprechen.

ocasionài , vrb Definizione fàere naschire o fàere bènnere calecunu efetu, mescamente dannu; giare ifadu a s'àteru de dh'annervare Sinonimi e contrari causai / intzidiare, ispurtighisonai, purruntzare, suberiare Frasi cussu mali nos at ocasionau dannus ◊ no depeis ocasionai dannu a nisciunus! 2. no mi ocasionis, oi, ca seu de ispétzia mala! Traduzioni Francese causer, provoquer Inglese to cause Spagnolo causar, ocasionar Italiano causare, provocare Tedesco verursachen, bewirken, veranlassen.

spertài , vrb: ispeltare*, spertiai 1, spretai Definizione ischidare, mòvere, atirare s'atentzione, bogare s'apititu, sa gana, fàere spertu, atentu, cabosu Sinonimi e contrari abbibare, dispertare, intzidiare, ischidare, ispipigliare Modi di dire csn: s. sa menti, sa boxi, s'apititu = allutare sa mente, iscrarire sa boghe, fagher bènnere s'apititu; spretai su stògumu = fàghere tizirire su mànigu; spertiai su passu = illonghiare o istirare su passu, allegrare su passu, caminare de prus; vida spretada = vida unu pagu prus líbbera, prus de pessone manna 2. spértia su passu e fai su chi ti apu nau! 3. faiant prus vida spretada is serbidoredhas chi no is merixedhas Traduzioni Francese exciter, éveiller, causer Inglese to wake up, to prod, to whet Spagnolo despertar Italiano destare, stuzzicare Tedesco wecken, anregen.

«« Cerca di nuovo