cajonàre , vrb: acajonare* Sinonimi e contrari
intzimiai
Frasi
cussu bantzigonzu li cajonat dolimentos mannos
Traduzioni
Francese
causer,
occasionner
Inglese
to cause
Spagnolo
causar,
provocar
Italiano
cagionare
Tedesco
verursachen.
causài , vrb: causare Definizione
fàere naschire, fàere bènnere calecunu efetu, mescamente dannu
Sinonimi e contrari
intzimiai,
ocasionai
Frasi
sa maladia chi zughet ndhe l'est causada dae su piponzu
Traduzioni
Francese
causer
Inglese
to cause
Spagnolo
causare
Italiano
causare
Tedesco
verursachen.
chiltionàre , vrb: chistionai,
chistionare,
chistionari,
cristionai,
cristionare Definizione
pigare o fàere unu chistionu, foedhare de calecunu argumentu
Sinonimi e contrari
allecare,
arragionare,
cuntrastare,
faedhare,
negossare
Frasi
atopa a domo cantu de chiltionare! ◊ innantis de leare sa detzisione si ndhe sunt chistionados ◊ gei si nd'eus a cristionai un'atra borta! ◊ is pipius teniant bregúngia a chistionari in sardu ◊ eus fatu mali a scuai de chistionai su sardu ◊ issu pudat, inferit e chistionat puru cun is matas!
Etimo
itl.
quistionare
Traduzioni
Francese
causer
Inglese
to talk
Spagnolo
conversar,
discutir
Italiano
discórrere,
conversare,
discùtere
Tedesco
reden.
iderrigàri , vrb: irderrigai,
irdirricare,
sdarrigai Definizione
fàere a dolore o pònnere dolore mannu a errigos, a s’ischina in su tretu de is errigos
Sinonimi e contrari
illumbai,
illumbedhare,
irrenare,
isarrigai,
iscrocare 1,
isderenare
Frasi
is massaus si funt irderrigaus carrixandu
Etimo
ltn.
*ex derenare
Traduzioni
Francese
causer mal aux reins
Inglese
to weary
Spagnolo
doler los riñones desriñonar
Italiano
direnare
Tedesco
kreuzlahm machen.
intzimiài , vrb Definizione
ingòllere o pònnere tema, intzimia, cuménciu de maladia; cumenciare, cumenciare a si pàrrere una maladia: nau de fémina, bènnere o èssere príngia
Sinonimi e contrari
atemare,
cajonare,
colpire,
temiare
/
comentzari
2.
cussu dh'emu intzimiau dèu ◊ est intzimiau de mali ◊ est intzimiau de machiori
3.
ma poita boit sa levadora: ita est, intzimiada?! ◊ depit tenni fillu ca est intzimiada
4.
is fuedhus suus no intzímiant su siléntziu chi regnat in cussu logu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
causer
Inglese
to cause
Spagnolo
enfermar
Italiano
cagionare
Tedesco
verursachen.
negossàre , vrb: negossiare,
negotziai Definizione
abbarrare a chistionu, foedhandho de ccn. cosa, de importu o no
Sinonimi e contrari
allecare,
arragionare,
arralatai,
chistionai,
cuntrastare
Frasi
sedíebbos e negossiae chin socra e socru meu, ca nois semus antziandhe a monte! ◊ a isse l'at biu e negossiau paritzas bortas ◊ de cussas cosas mancu si ndhe negossiabat ◊ s'est postu a negossare chin sos bichinos
2.
e ita nci negótziat a custas partis: cichendi po si fai sa braba?
Etimo
itl.
negoziare
Traduzioni
Francese
causer,
converser
Inglese
to talk
Spagnolo
conversar
Italiano
conversare
Tedesco
sich unterhalten,
reden,
sprechen.
ocasionài , vrb Definizione
fàere naschire o fàere bènnere calecunu efetu, mescamente dannu; giare ifadu a s'àteru de dh'annervare
Sinonimi e contrari
causai
/
intzidiare,
ispurtighisonai,
purruntzare,
suberiare
Frasi
cussu mali nos at ocasionau dannus ◊ no depeis ocasionai dannu a nisciunus!
2.
no mi ocasionis, oi, ca seu de ispétzia mala!
Traduzioni
Francese
causer,
provoquer
Inglese
to cause
Spagnolo
causar,
ocasionar
Italiano
causare,
provocare
Tedesco
verursachen,
bewirken,
veranlassen.
spertài , vrb: ispeltare*,
spertiai 1,
spretai Definizione
ischidare, mòvere, atirare s'atentzione, bogare s'apititu, sa gana, fàere spertu, atentu, cabosu
Sinonimi e contrari
abbibare,
dispertare,
intzidiare,
ischidare,
ispipigliare
Modi di dire
csn:
s. sa menti, sa boxi, s'apititu = allutare sa mente, iscrarire sa boghe, fagher bènnere s'apititu; spretai su stògumu = fàghere tizirire su mànigu; spertiai su passu = illonghiare o istirare su passu, allegrare su passu, caminare de prus; vida spretada = vida unu pagu prus líbbera, prus de pessone manna
2.
spértia su passu e fai su chi ti apu nau!
3.
faiant prus vida spretada is serbidoredhas chi no is merixedhas
Traduzioni
Francese
exciter,
éveiller,
causer
Inglese
to wake up,
to prod,
to whet
Spagnolo
despertar
Italiano
destare,
stuzzicare
Tedesco
wecken,
anregen.