acostumài , vrb: acostumare, costumai Definizione tènnere o àere a parusu, àere s'abbitúdine, s’avesu; giare bonas abbitúdines Sinonimi e contrari abbetuare, abesare, acomunai, arranguai, imbisciare, ingustai, parusare Frasi a dí de oi unu tempus acostumaiaus a fai cancuna sciampita puru! ◊ cussu no acostumat a abarrai a giru ◊ dh'apo pretzetadu chi no si atrameset de mi ne torrare a parte de manzanu comente acostumat issu (Z.Porcu)◊ dèu acostumu pagu a fuedhai ananti de genti meda Etimo srd. Traduzioni Francese avoir coutume, être coutumier Inglese to accustom, to have in use Spagnolo acostumbrar Italiano costumare, avére in uso, èsser sòliti fare, solére Tedesco gewohnt sein.

àere , vrb: ai, àiri 1, ari 1 Definizione vrb. chi inditat possessu (po àere acanta/acurtzu o in dossu si narat gíghere/zúghere o portai/ portare e var.: dhu portu in buciaca, lu zuto inoghe); s'impreat coment'e vrb. aus. po fàere su tempus cumpostu de is vrb. ativos transitivos, ma fintzes de vrb. intransitivos, mescamente de totu cudhos chi inditant tempus (es. at imbatiadu, at próidu, at iscurigadu, at niadu); impreu distintu est su de serbire po fàere is bvrb. de tempus bnd. de totu is vrb. (apo a èssere, apu a fai, apo a bíere, apo a nàrrere); si ponet a su postu de èssere candho su sugetu est unu partitivu (e deosi sèmpere nm. chentza art.) o est unu calesisiat, indeterminau (es. b'at pane, b'at zente, b'at logu, b'at linna, cosa b'at?, chie b'at?, dhoi at un'ómini, dhue at calecunu chi no connòsciu, dhue at cosa de fàere; sinono: bi est su pane, bi est sa zente, bi est su logu, bi est sa linna, sa cosa b'est, bi est babbu, dhoi est Efisinu, dhu’est custa cosa de fàere); a/c.: in is domandhas chi bolent s’arresposta Emmo/eja o Nono, impreau coment'e ausíliu de àteru vrb. si ponet apustis de custu: fatu azis?, acabbau eus?, bidu as?, próidu at?, coitadu ant? / ind. pres. 1ˆ p. pl. aus, amus; ind. imp. 1ˆ p. sing. avio, 1ˆ p. pl. aviamus, abamus, aemus, 2ˆ p. pl. abazes, 1ˆ p. sing. dèu ei, emu; passau: 1ˆ p. sing. apei, apesi, 2ˆ p. sing. aisti, apesti, 3ˆ p. sing. apeit, apesit, 1ˆ p. pl. apemus, apéimus, apésimus, 2ˆ p. pl. apezis, 3ˆ p. pl. apeint, apesint; cong. pres. 1ˆ p. sing. epa, 1ˆ p. pl. epemus, 2ˆ p. pl. apetas, epedas; ger. aendhe, aindhe, apendhe, apenne, apenno (ma si narat meda in parte sua su ger. de tènnere: tenzendhe, tenindhe); pps. àpidu (fintzes po agatadu), tentu (de tènnere) Sinonimi e contrari tènnere / gíghere, poltare Modi di dire csn: b'àere, no b'àere meda a fàghere carchi cosa = chèrrere, no chèrrere tempus meda; aeresila = irfrancaresila, colaresichela gai chentza dannu, chentza deper fàghere nudha, sarbaresila (si narat mescas a su passadu: si l'at àpida); si as de fàghere (nadu a mineta, avertimentu) = si própiu ti la cheres buscare… Frasi ite as, oe, chi ses primmadu? ◊ cantas berbeghes azis? ◊ dinari meda no ndh'apo ◊ cantos annos as? ◊ at cumintzau a zubilare chene chi deo aèrepo cumpresu sa resone ◊ no bi cheriat a neunu pro timoria de l'istrobbare ◊ sos teracos, puru apenne unu pagu de paura, no si permitiant de la tocare 2. custu l'at mortu, custu l'at uscradu ◊ intradu che l'at e dadu l'at a chenare ◊ a pagu a pagu aus torrau a camminai ◊ giogadu at e példidu at! ◊ at bófiu de aici e aici eus fatu ◊ eus acabbau ◊ dhi pariat de ari bíviu sèmpiri gosi ◊ si ti ndhe fisti abbizadu ndhe aisti leadu sa sua! 3. èssere: - chie b'aiat? ◊ in custa piatza nche at unu putu ◊ in sa festa dhue aiat zente meda ◊ ndi pigas istrepus cantus dhui at ◊ in su monte de Gonare bi at una sirena…◊ àsiu aia, dego, de zubilare: tziu Luisi no s'aiat in locu (G.Piga)◊ nos tocat de andhare mesu nudos: cosa chi no si aviat bidu mai! (T.Ziranu)◊ innui at arralla at genti ◊ dhoi at unu niu de espis rabiosas ◊ bi at unu in mesus vostru chi non connoschites 4. ajó, meda b'as?! ◊ ispetade za b'apo pagu: apo bell'e fatu! 5. pro como si l'at àpita! ◊ est unu de sos pacos tirrinos chi si l'ant àpita dae sa "Letze de sas crujuras" 6. si as de fàghere lassa sa zanna abberta, si bi podet intrare animale a sa domo!… Cognomi e Proverbi prb: chie no at no est Etimo ltn. habere Traduzioni Francese avoir, y avoir Inglese to have Spagnolo haber Italiano avére Tedesco haben.

altudhíre , vrb rfl: altzudhire, artudhire, artzudhire, astudhire, atudhire Definizione atzutzudhire, pònnere sa tzudha, inteterare su pilu de su fritu, de s'assíchidu o de sa timoria, de s'isprama Sinonimi e contrari aciuciudhae, altudhare, assunciudhai, aturtudhire, atzudhai Frasi sos pilos mi si fint altzudhidos ca mi pariat de intèndhere ispisinzu de pessones ◊ unu cane orulendhe ti astudhit sas palas de ispreu ◊ bastat solu un'umbra dai tesu chi bos faghet altudhire onzi tudha ◊ s'assuconu l'aiat fatu atudhire cantos pilos giughiat ◊ solu a bi pessare si mi artzudhint sas palas! Etimo srd. Traduzioni Francese en avoir la chair de poule Inglese to get goose-flesh Spagnolo espeluznar Italiano accapponare Tedesco schauern.

apenài, apenàre , vrb rfl Definizione tènnere dolu, làstima, piedade, provare pena, dispraxere, su si interessare de calecuna cosa o de ccn. assumancu po làstima, po piedade Sinonimi e contrari apiadai Frasi su padronu si ndh'est apenadu e li at abbonadu su dépidu ◊ suporto tanta pena e tantu istragu: apenadindhe, apena! (P.Pisurzi)◊ de sa vida chi fatzu apenadindi! ◊ cussu pòburu béciu s'est apenau po mei ◊ a mei mi apenat su coru su intendi a issa! 2. eo t'iscrio, si tue ti ndhe apenas de lègere su chi t'imbio ◊ si apenet de iscultare unu lamentu! Etimo srd. Traduzioni Francese s'apitoyer, avoir de la compréhension Inglese to be moved Spagnolo compadecerse Italiano impietosirsi, avére comprensióne Tedesco Mitleid haben, für jdn Verständnis zeigen.

aprummonàre , vrb Definizione giare o pigare carda, arrennegu meda, tzacu meda Sinonimi e contrari aciumonare, afelonare, imprumonare Frasi mi ndhe aprummonat solu a bi pessare a totu su male chi mi ant fatu! Etimo srd. Traduzioni Francese avoir du dépit, prendre la mouche Inglese to make s.o. angry Spagnolo enfadarse mucho Italiano fare stizza Tedesco jdn ärgern, sich ärgern.

arrebbechinàre , vrb: rebbechinare* Definizione istare a perrica, fàere s'abbetiosu, arrespòndhere po abbétia Sinonimi e contrari abbetiae, reotare, tricatare Traduzioni Francese avoir une prise de bec Inglese to squabble Spagnolo altercar Italiano battibeccare Tedesco zanken.

arrósciu , pps, agt: (ar-ró-sci-u) arrúscidu, orróschiu Definizione de arròsciri; chi no ndhe tenet prus gana Sinonimi e contrari cascaviadu, strufudhiu Frasi gei dh'apu arrosciedhu!… 2. arrúscida za est arrúscida, muzere mia, ma, si mi brigat, finas sos becos in conca li fato essire! ◊ seu arrósciu che mobenti arréndiu!◊ dhu tenei arrósciu e nci dh'apu bogau! Traduzioni Francese lassé, en avoir marre Inglese bored Spagnolo harto Italiano annoiato, stufo Tedesco gelangweilt.

àrviu , nm: àviu 1 Definizione cosa chi si arrennescet a ischire de calecuna chistione; capacidade de pigare is fragos; fintzes marcu, neghe, mància chi abbarrat de calecunu male / pigai àrviu de ccn. cosa = leare oru, chircare de ndh’ischire, bènnere a ischire, pigai s’arrastu Sinonimi e contrari arviedhu, assunta, indíscia, seru, sudhitura / annasu, arrasta Frasi is arrúndilis si pesant a bolai fintzas a candu no intendint àrviu de luna prena ◊ ndi apu inténdiu un'arviedhu a trevessu chi ses isposa ◊ arguai si teniat àrviu de unu nemigu: dhu carriàt finas a dhu fai a chirriolus! 2. s'àxina ocannu tenit àrviu de pesti niedha ◊ su chi fint chirchendhe l'at agatadu su cane cun s'àviu ◊ paret cane de cassa chi at pigau àviu a crachi cosa! Etimo srd. Traduzioni Francese connaissance, avoir vent de qqch. Inglese inkling Spagnolo indicios Italiano sentóre Tedesco Witterung.

atzaculitàre , vrb: atzucuritae, tziculitare* Definizione fàere tzaculitas, èssere a tzaculitas Sinonimi e contrari tzuluchitare Traduzioni Francese avoir le hoquet Inglese to hiccup Spagnolo hipar Italiano singhiozzare Tedesco den Schluckauf haben.

bergungiàe , vrb: birgonzare, bregugnare, bregungiai, bregunzai, brigonzare, brigungiai, ergunzare, virgonzare Definizione tènnere o sentire bregúngia / malu a bregugnare (nadu de ccn.)= chi no tenit o no sentit bregúngia Sinonimi e contrari frigonzare, imbregungiai, rigonzare Frasi Maria, mancari birgonzandhe, li at istrintu sa manu prus forte, a Portolu ◊ bos ponides a assuconare unu malevadadu… birgonzadebbondhe!◊ mi seu bregunzau de àiri iscritu adiasi! Etimo srd. Traduzioni Francese avoir honte Inglese to be ashamed Spagnolo avergonzarse Italiano avére, sentire vergógna Tedesco sich schämen.

bisongiài , vrb: abbisongiai, bisonzare, bissonzare, bisungiai Definizione tènnere bisóngiu, serbire calecuna cosa chi mancat; èssere necessàriu, doverosu a fàere una cosa Sinonimi e contrari bòlliri, chèrrere, selvire, tocae Frasi inoghe che bisonzat zente ◊ su pisedhu est andhendhe cun su babbu ca li bisonzat ◊ nos bisonzat una cosa chi no podimus agatare ◊ li bisonzat bestimenta noa ◊ a ti bisonzo? a frimmo? 2. bisòngiat a giai atentzioni ◊ bisòngiat a pregai chi acabbit custu delúviu ◊ bisonzat chi bi andhemus luego Etimo itl. Traduzioni Francese avoir besoin, falloir Inglese to be necessary Spagnolo ser necesario Italiano bisognare, necessitare, occórrere Tedesco brauchen.

bòmbere , vrb Definizione caciare, torrare de s'istògomo sa cosa chi unu at papau, nau fintzes in su sensu de bogare cosa meda; èssere a conos, àere gana de caciare; orròschere a unu; pagare o prànghere po su male fatu: s'impreat prus che àteru a pps. (bómbidu, bómbiu) o a inf. / bòmberenche su frocu de s'ànima = catzàrendhe sos ogros, caciaindi totu Sinonimi e contrari arrevesciai, bombare, bombitai, butare, caciae, gòmbere, istercorare / marigai Frasi est a cónios e comintzandhe a bòmbere ◊ sa miniera aiat incomintzatu a bòmbere abba chi s'aiat piligatu rocas, funnos e donzi cosa ch'imbeniat ◊ ambos duos si aiant apompiatu su chi nche aiat bómbitu su frastinzu 2. como los apo bómbidos custos argas de muntonarzu chi no ischint fàghere àteru si no dare ifadu a s'àteru! 3. addaghi mi che segas ben'ene sa passéntzia che la bombes totu a una bia! Etimo ltn. vomere Traduzioni Francese vomir, avoir du dégoût pour… Inglese to vomit, to loathe sthg Spagnolo vomitar Italiano vomitare, avére qlc. a nàusea Tedesco brechen, vor etwas Ekel empfinden.

ciúghere , vrb: giúchere, zúchere Definizione prus che àteru, pigare o portare in dossu, in sa carena, o apresu meda, siat foedhandho de gente, siat de animales o cosas / ger. ciughindhe Sinonimi e contrari batire, batúchere, bíghere, dúcere*, gíchere, leai, poltare / cadhicare, futire | ctr. lassai Frasi su coro tue lu ciughes de granitu! ◊ sa pudhedra la ciughia in giru ◊ a minore, mi che aiant ciutu fena a su méigu de sos pisedhos ca no manigaia Traduzioni Francese avoir sur soi Inglese to have something on Spagnolo llevar Italiano portare addòsso, avére con sé Tedesco tragen.

contifizàre , vrb: contipizare, contivigiare, contivizare, cuntipizare Definizione atèndhere a calecuna cosa o a unu cun contivígiu, tènnere contu una cosa, unu bene, a ccn., incurandhosindhe, faendhondhe contu; fintzes fàere impresse, tènnere coidu Sinonimi e contrari atèndhere, oloire | ctr. irbandhonare, lassai, sbandonai Modi di dire csn: contivizare s'interessu, sa memória, contivizare s'ortu, sa binza, su bestiàmine, sa domo; contipitzàresi pro ccn. = pentzai a ccn. pro su chi dhi podit bisongiai Frasi su contifizu in persone benzat pro contifizare! ◊ is féminas bolent contivigiadas! ◊ abertiat sos teracos de tentare e contipizare ◊ prima chi noche furent terra e mare est menzus a contipizare ◊ deviat torrare a sos impignos e sighire a contivizare su trabàgliu ◊ a chie che as a ti contivizare como chi ses malàidu? ◊ s'àrbure mia fit dada tentu e contivizada ◊ azis isvirgadu ésitos bonos candho bos sezis contivizados 2. non bos cuntipitzetas pro mene! 3. contipiza ca non bi at tempus de pèrdere! Cognomi e Proverbi prb: a chie contivizat no mancat su pane Traduzioni Francese avoir soin, soigner Inglese to take care Spagnolo cuidar Italiano aver cura, gestire, seguire Tedesco sich kümmern.

cumpadèssere, cumpadèssi , vrb: cumpadèssiri, cumparessi, cumpodèssiri Definizione tènnere passiéntzia cun is àteros, cricare de no si ofèndhere o de dhos padire candho istrobbant o pregontant cosa, lassare fàere Sinonimi e contrari cumpatire, iscugiare, lastimai, paedhare Frasi ma ita cumparessi e cumparessi: no mi depu lassai arrovinai! ◊ funt piciochedhus de cumpadessi! ◊ custa cosa est bogandumí de conca: mi depit cumpadessi! ◊ Deus at a cumpadessi is mancàntzias nostas ◊ cumpadessat, ma no est acomenti narat fustei! ◊ lassais currillai is fillus e cumpadesseis chi istrobbint puru! Etimo spn. compadecer Traduzioni Francese avoir de l'indulgence Inglese to pity Spagnolo aguantar Italiano compatire Tedesco nachsichtig sein mit.

cunfiài , vrb: cunfidai, cunfidare Definizione giare fide a unu, su si fidare de unu, tènnere cunfidàntzia / cunfidai cun = àere fide in…, dare fide a… Sinonimi e contrari fidaisí Frasi cunfiu chi eis a olvidai de cantu bos apu aggraviau ◊ Segnori, dèu cunfiu m’eis a usai misericórdia (Ctz) Etimo spn. confiar Traduzioni Francese avoir confiance Inglese to confide Spagnolo confiar Italiano confidare, aver fidùcia Tedesco vertrauen.

disigàre , vrb Definizione bènnere a malu puntu de is dispraxeres, de s'afrigimentu, agummai coment'e consumàresi de sa tisichéntzia Sinonimi e contrari indisicare, indisichire Etimo srd. Traduzioni Francese se consumer de douleur, avoir de la peine Inglese to grow sad, to pine away Spagnolo debilitarse por el dolor Italiano intristire, consumarsi per dolóre Tedesco sich verzeheren.

dòlere , vrb: doli, dòliri Definizione provare o sentire su dolore po calecunu male a sa carena, fàere male; sentire dispraxere po css. male o dannu: s'impreat solu sa 3ˆ p. singulare de unu modu finiu (mi, ti, li dolet, nos, bos, lis dolet, doliat, e totu deasi), s’inf., pps. e ger. / pps. dófidu, dólfidu, dórfiu, dólidu, dóliu, dóssiu Sinonimi e contrari incrèschere, incrudèschere / dispiàchere Frasi dae su pódhighe malu mi ndhe dolet totu su bratzu ◊ mi est dolindhe meda, custa pistadura, como a sàmbene fritu ◊ narabbilu a mamma, fizu meu, inue ti dolet! ◊ mi ses tochendi aundi mi dolit ◊ no mi sunt mai dólias is origas 2. a nois nos dolet su dannu chi ant tentu in cussa famíllia! ◊ mi dolit su coru solu su pensai ◊ su èssere pecadore mi dolet cantu su èssere bisonzosu Etimo ltn. dolere Traduzioni Francese avoir mal Inglese to ache Spagnolo sentir dolor, sentir Italiano sentire il dolóre, dolére, rincréscere Tedesco weh tun, leid tun.

fidài , vrb: fidare, firai Definizione crèdere, giare fide; lassare a unu o una cosa chentza dhi giare atentzione a sa sighia, chentza dha castiare, chentza pentzare in su malu; nàrrere o giare a ischire cosa a persona chi si credet segura, chi giughet capia, chi mantenet su segretu Sinonimi e contrari intregai Modi di dire csn: fidare una cosa in manos de unu, fidare a unu cun àtere = intregai, lassai una cosa a unu, lassai a unu cun carchi àteru (pruscatotu pro dhu castiai); est malu fidare a… = no fait a si fidai de…, est perigulosu a…; fidai is pudhas a marxani = pònnere su grodhe a tentare sos anzones, comporare casu dae sos sórighes, chircare seguresa o bene in chie ti traighet, in chie tenet s’iscopu de ti fàghere male Frasi ello cun chie mi cherzo fidare, giaghí fide in nisciunu si agatat?! (P.Pisurzi)◊ comintzas s'anzone a lusingare si si fiderat chi t'intrat in manu (Carta)◊ no ti fides in cussa nae ca si che podet segare! ◊ nosu bellus e prexaus ca tenaiaus una poriga de iscudus allogaus… bai e fidadidha! ◊ no fait a si fidai de sa buca a su nasu ◊ como su pisedhu za ch'est mannu e abbistu e faghet a li fidare sa màchina 2. lah chi no dhu fidis a Cappai, sinò in pagu tempus ti dhu mànciat! ◊ tenia cosa in su fogu, mi so fidada e brusiada mi ch'est ◊ pro ti àere fidadu unu mamentu ses diventada un'ebba rude! ◊ no faghet a fidare sa laghinza, ca si ch'essit de su cunzadu ◊ su mastru at fidadu sos pisedhos solos e si sunt totu postos a brincare ◊ custa criadura no l'at fidada un'iscuta, a sa mama, timindhe chi si che andhet 3. si as bisonzu de cossizos, abbàida cun chie ti fidare! Cognomi e Proverbi prb: a cani chi papat cinixu no dhi fidis su lardu Etimo itl. Traduzioni Francese avoir confiance, confier Inglese to trust, to entrust Spagnolo confiar Italiano fidarsi, affidare Tedesco sich verlassen auf + Akk., anvertrauen.

gelài 1, gelàre , vrb: zelare Definizione àere, pònnere o sentire gelu, regelu contras a unu o calecuna cosa / g. male a unu = no piàghere; pro chi eo male ti gele = mancari no ti piaga Frasi fustei puru est istróllica, no s'iscít a chini istimat e a chini gelat: cussas puru funt fillas! ◊ "m'istimat, mi gelat" funt is fuedhus chi narant ispollendi unu frori po biri comenti arresurtat… Etimo itl. gelare Traduzioni Francese avoir de l'aversion contre qqn., antipathie Inglese to feel a strong dislike Spagnolo sentir antipatía Italiano sentire avversióne, antipatìa, detestare Tedesco gefroren, eisig, Eis.

«« Cerca di nuovo