abbinài , vrb: abbinare Definition isciúndhere in o cun binu, betare binu a calecuna cosa (fintzes giare a bufare a un'animale po cura); bufare binu meda, su si giare a su binu, a bufare; nau de frutuàriu, guastare coment'e faendhosi a binu, aghedu; abbinare est fintzes a murigare su mustu in is cubones po no si aghedare su pígiu de pitzu de sa binatza Synonyms e antonyms afegare, afegonare, imbreacare, infegare Sentences in s’atóngiu, su crabaxu chi teniat binu, abbinàt is crabas, mesu litru a totus 3. custa figu niedha, si no est collida apenas tinghindhe, si prúdigat in su culatzu e si abbinat totu Translations French tremper dans le vin, s’enivrer English to rinse with vine Spanish mojar con vino, emborracharse Italian avvinare German Wein tränken.

binitólu , nm Definition binu de pagos grados de àrculu, lenu Synonyms e antonyms binichedhu, piriciolu Etymon srd. Translations French petit vin, piquette English light wine Spanish vinillo Italian vinèllo German leichter Wein.

bínu , nm: vinu Definition súciu de s'àghina, postu a budhire cun sa binatza e postu in carradas, apustis chi at acabbau de budhire / min. binichedhu, nau prus che àteru in su sensu de binu lenu / su b. podet èssere: de fatura mústiu, nou, fatu, betzu, de iscupu o iscolu, de prentza; de colore biancu, craru (fintzas ocru de prédiche), ruju, niedhu; de sabore durche, bucante, ranchitzu, aspru, argu, axedu o ispuntu; de àrculu, càlidu, lenu, irbentiadu; genias o calidades de binu: cannonau, crannàcia, giogantinu, malvasia, mónica, muscadedhu, nuragus, vermentinu, arvesiniadu; b. crú = chi no li ant dadu incubonadura nudha, fatu e cracau; b. acotadu = binu prus bonu, fatu annunghindhe saba de mústiu etotu; b. chi rezet in s'ungra = callau, bonu meda Idioms csn: tocare su b. = comintzare, inghitzai su binu nou; bogai b. = leare binu (dae sa cuba); fàghere b. malu (nau de chini s'imbriagat)= iscúdiri, certai, fai machioris, dannus a imbriagu; èssere allegru a b. = chi at bufadu meditu; b. de féminas = lenu, de pagos grados; èssiri aciupau de b. che un'ispòngia = imbriagu pérdiu, a una feghe; assigurai su b., mudare su b. = iscolomare su binu a un'àteru isterzu pro lu lassare netu de feghe Sentences sos binos, si sunt de ua e bene contivizados, sunt bonos totu ◊ no ndhe agatas in totue binu chi rezet in s'úngia ◊ candho no at dinari pro ispèndhere, s'ànima in contu de binu diat bèndhere! (Piga)◊ cussu fuedhat a su binu che a un'amigu!◊ de candho mi fit faghindhe male, de binu no dhe so bufendhe 2. est unu bibidore, si cochet a làdhara e fachet binu malu puru Surnames and Proverbs prb: ómine de binu, ómine de sisinu ◊ binu bonu finas a fegi Scientific Terminology bfg Etymon ltn. vinum Translations French vin English wine Spanish vino Italian vino German Wein.

frobbàdu , nm Definition una calidade de àghina bianca, e de binu, chi assimbígiat a su nuragus Translations French raisin "torbato" English kind of white grapes Spanish cepa de uva blanca y el vino que da Italian torbato German eine sardische Wein sorte (trauben).

incubonàre , vrb: incuponare, uncubonare Definition pònnere su mustu in su cupone o cubedina a budhire Synonyms e antonyms acuponare, incubae | ctr. irmustare, iscubonare Sentences sa ua apenas catigada s'incubonat Etymon srd. Translations French vinifier English to vinify Spanish vinificar Italian vinificare German den Wein bereiten.

mesína , nf Definition istrégiu (de linna a doas, o de làuna o de bandone) po portare abba, late, binu e cosas deasi carrigau a loba in àinu o àteru animale: est una genia de carradedha o barrile longu, leat de binti chimbe a baranta, o fintzes chimbanta e prus litros (is mesinas de làuna o bandone portant unu fiancu ladu po dhas pòdere assentare bene a costau a s'imbastu) Synonyms e antonyms ttrs. mizina Sentences bellas bacas: zughent donzi tita che mesina! ◊ su catigadore a dogni colpu de pè bogaiat una mesina de mustu ◊ su cubedhu no est ne cuba, ne barile e ne mesina Surnames and Proverbs smb: Mesina Scientific Terminology stz Etymon itl. Translations French chopine English jug Spanish cubita Italian mezzina German (Wasser, Wein usw.)Krug.

mustalóru , nm: mustarolu, mustatzolu, mustitzolu Definition binighedhu lenu, mescamente su chi si faet aciunghendho abba a sa binatza chentza prentzada, apustis bogau su mustu Synonyms e antonyms binitolu, piriciolu Sentences custu mustarolu consolat sa genti sidia! ◊ unu màtulu de cosa apicadu signalaiat chi b'aiat mustatzolu a bufare ◊ a s'ómine chi est veru imbreagone deghet custu castigu: dae primu de pasare mustitzolu retiradu a presone! (F.Santoru) Scientific Terminology bfg Etymon srd. Translations French petit vin, piquette English light wine Spanish vinillo, aguapié Italian vinèllo German leichter Wein.

«« Search again