àca , nf Definition ebba de portante, ammaistada a camminare movendho impare ambaduos peis de una parte, a borta a borta Synonyms e antonyms acheta, ebba, vacheta Surnames and Proverbs smb: Acca Scientific Terminology anall Etymon spn. haca Translations French jument qui va l’amble English pretty mare Spanish yegua amaestrada para mover los pies de un lado juntos Italian cavallùccia German kleine Stute.

babbucèdha , nf Definition min. de babbúcia; genia de animale de mare, minudedhedhu, de diferentes calidades, chi si assimbígiat a su calamaru (portat su matessi deghe farrancas) Synonyms e antonyms prupedha, sepiedha Scientific Terminology anb, sepiola rondeleti, s. vulgaris, rossia macrosoma Translations French petite seiche English little cuttlefish Spanish globito Italian seppiolina German kleine Sepie, Tintenfischlein, Kuttelfischlein.

bancarèdha , nf Definition genia de mobbília Synonyms e antonyms banchita Translations French escabeau, tabouret English stool Spanish taburete Italian panchétto German kleine Bank.

bartzíta , nf Definition min. de bartza, bàrcia pitica Synonyms e antonyms bratzichedha Translations French petit bassin, bassinet English small basin, tub Spanish pila Italian vaschétta German kleine Wanne.

botichédhu , nm Definition min. de bote Synonyms e antonyms botaredhu, botuledhu, lamedhutza Translations French petite boîte English small tin Spanish botito Italian barattolino German kleine Dose.

botorínu , nm: boturinu, butorinu, buturinu, itirinu, otoniu, turinu Definition orruga o camminu istrintos meda, a bortas chentza essia Synonyms e antonyms izola, piteraca, strintu, terighinu, urgu / caminu Sentences in sos buturinos bi colat male fintzas s'àinu, si zughet bàrriu, de cantu sunt astrintos ◊ preparade su caminu de su Segnore, adderetade sos buturinos suos! ◊ intendho passos in s'impredadu de sos botorinos Scientific Terminology bdh Etymon srd. Translations French sentier English path Spanish callejuela, sendero Italian vïòttolo, chiassuòlo German kleine Gasse.

bugía , nf: busia Definition istiàrica, candhela de chera; fintzes una genia de candheleri, pratígliu po pònnere sa candhela istrantagiada Synonyms e antonyms candeba, istiàrica Surnames and Proverbs smb: Busia Translations French bougie English little candle Spanish vela, candela Italian candelina German kleine Kerze.

burbúja , nf Definition genia de essidura in sa pedhe chi si faet in matéria Synonyms e antonyms brúgula, buizola Translations French pustule English little pimple Spanish pústula Italian pustolina German kleine Pustel.

bussíta , nf Definition búscia pitica Synonyms e antonyms bussaredha, bussighedha Translations French sac à main English handbag Spanish bolso Italian borsétta German kleine Tasche.

callèdha , nf Definition sa cane fémina, a minore Synonyms e antonyms callúcia, catedha Surnames and Proverbs smb: Calledda Scientific Terminology anall Translations French petite chienne English little dog Spanish perra pequeña Italian cagnétta German kleine Hündin.

caltzàres , nm pl Definition iscarpas fines Translations French escarpins English pumps Spanish zapato elegante Italian scarpine German kleine Schuhe.

capiàbi , nm: capiale, capiali Definition genia de careta, mescamente de pipios ma fintzes in costúmenes de fémina; parte de sa mola?; tira de pedhe de pegus de bulu chi si ponet in mesu tra s'ajone e sa crabiga; nau de unu, chi est tocau a conca, chi portat cerbedhera pagu giusta, chi est pagu sériu Synonyms e antonyms cabbúsciu, careta / allabentinau, capiola, pretocau 2. capiale macu, ite ndhe as a ischire de ite cosa est zustu e ite dortu si fintzas oe duos ti ndhe as mortu e bogas lezes pro che los bochire! ◊ bellu capiali est, cussu!… 3. chi mi ndi andat su capiali ndi tussit cantu m'ispetat, e si mi apretat mi pagat po totu s'annu! Surnames and Proverbs smb: Capiali, Cappiali Etymon itl. capo Translations French bonnet English bonnet Spanish cofia Italian cuffiétta German kleine Haube.

carrossínu , nm: carrotzinu, carrucinu Definition genia de carrotza pitica Synonyms e antonyms cdh. carrutzinu Sentences babbu cun su carrucinu che acumpanzaiat a mamma a crésia ◊ unu tempus sa levarora benèt a carrossinu Scientific Terminology trps Translations French cabriolet English cab Spanish cochecito Italian carrozzino German kleine Kutsche.

castragànes , nf: crastacanes Definition gentilledha de àcua, erba de anadis, lentígia de abba; nau in cobertantza e a befa, gurtedhu malu, chi no segat Scientific Terminology rba, Lemna minor Etymon srd. Translations French lentille d'eau English duckweed Spanish lenteja de agua Italian lentìcchia d'àcqua German kleine Wasserlinse.

casucótu , nm: casugotu 1 Definition una genia de erba: orchidea aresti; prus che àteru su pl., is casucotus, funt is càrigas, màncias de diferente colore chi si formant in is cambas aparadas meda nudas a su fogu Synonyms e antonyms tubaridúbari 2. tocat a illichidire, no faet a abbarrare a fàere casu cotu pata a fogu! Scientific Terminology rba, Anacamptis longicornu, Dactylorhiza maculata, Anacamptis morio Etymon srd. Translations French orchis à long éperon, orchis bouffon English wild orchis, green-winged orchid Spanish especies de orquídeas Italian orchide cornuta, concòrdia German geflecktes Knabenkraut, Kleine Knabenkraut.

catèdha , nf: catzedha Definition canedha, cane fémina a pitica; in cobertantza, sa mandronia chi unu portat atacada Synonyms e antonyms calledha / preícia Sentences no ti fides meda, ca sa catedha móssigat 2. a ndhe zughet de catedha alliada: no ti faghet una sola betada de manu! Scientific Terminology anall Translations French petite chienne English doggy Spanish perrita Italian cagnétta German kleine Hündin.

chèdha 1 , nf Definition su buidedhu inue s'abe, in sa bresca, ponet su mele e sa cria Sentences isco s'inzéniu chi teniat s'ape pro fàchere sa vera de chera totu a misura e poi pro prenare donzi chedha de mele Scientific Terminology sbs Translations French alvéole English cell Spanish celdilla Italian cellétta German kleine Zelle.

cresièdha , nf Definition crésia pitica, cresiedha Synonyms e antonyms chejighedha Translations French petite église English small church Spanish iglesia pequeña Italian chiesétta German kleine Kirche.

dhédhu , nm, iscl Definition (f. -a) númene chi narant a is pipios, o fintzes a unu mannu in cunfidàntzia, candho s’istimat meda Synonyms e antonyms dhedhé, ninnu Sentences e ita dhi nant a custu dhedhu? ◊ tochendu su baullu, forti at nau: "Ajó chi est ora, dhedhu, de t'iscidai!" e su piciochedhu ndi at resuscitau ◊ dhedhu meu bellu, proite ses pranghindhe? ◊ chi non fais custu tui, dhedha mia, calincunu machiori apu a fai! Translations French petit English toddler Spanish pequeño Italian piccino German Kleine.

fadighèdha , nf Definition min. de fada, ma fintzes de fadiga (segundhu comente si narat, bolendho nàrrere chi est meda) Sentences candho sas sorres sunt essidas, Chixinera abberit sa méndhula e ndh'essint àteras fadighedhas Translations French petite fée English little fairy Spanish hada pequeña Italian fatina German kleine Fee.

«« Search again