pénsiu , nm: péntziu,
péssiu,
préssiu,
pressu Definition
genia de mata e de frutu maduru (upm), tundhatzu, lisu lisu o fintzes pilosedhu a fora, prupa grussa e po su prus grogància e suciosa, ossu arrasposu cun chiu a bisura de méndhula: su frutu si podet distínghere in duas genias, duraghe (sa prupa no istacat de s'ossu) e isperrache (sa prupa istacat bene); su pl., is préssius, genia de druche fatu cun duas bocitedhas apicigadas apare e ispergiadas cun tzúcuru a fora (e sèmpere is préssius candho si foedhat de is matas)/ calidades de p.: préssiu petza (duraghe, cun sa prupa saboria meda e aghedhosa, tostada), muscadedhu, nughe/pruna (a pigiolu lisu lisu), galleta, istrecau, a bisura de orrodighedha e ossu pitichedhedhu
Synonyms e antonyms
péssiche,
prèssaba
Sentences
in s'ortu dhui tèngiu is nugis e is pénsius
2.
no ti papes su péssiu crua! ◊ apu pigau una cascita de préssiu
3.
it'est custu leu in francas de isprama arrúbiu-fexi, grogànciu-pénsiu? (S.Vargiu)
Scientific Terminology
frt, Prunus persica
Etymon
ltn.
persicus
Translations
French
pêche,
pêcher
English
peach (tree)
Spanish
melocotonero,
melocotón
Italian
pèsco,
pèsca
German
Pfirsichbaum,
Pfirsich.
péssiche , nm: péssie,
péssighe,
péssighi,
péssua Definition
genia de mata e de frutu matucu (upm), tundhatzu, lisu lisu o fintzes pilosedhu a fora, prupa grussa e po su prus grogància, ossu arrasposu cun chiu a bisura de méndhula: su frutu si podet distínghere in duas genias, duraghe o rósigu (sa prupa no ispicigat de s'ossu) e isperrache o ispitzigaditu (sa prupa istacat bene)/ calidades de p.: préssiu petza (duraghe, cun sa purpa saborida meda e aghedhosa), muscadedhu, nughe (lisu lisu), galleta (istrecau, ciatu)
Synonyms e antonyms
pénsiu*,
pérsiga,
prèssaba
Sentences
amus prantadu péssighes ◊ sos péssighes si che sunt sicos ◊ su péssighe est in frore
2.
totu su péssighe ndh'amus bodhidu ◊ dàemi duos péssighes! ◊ ant fatu pilarda de péssua ◊ custu est péssighi crua!
Scientific Terminology
frt, Prunus persica
Translations
French
pêcher,
pêche
English
peach (tree)
Spanish
melocotonero,
melocotón
Italian
pèsco,
pèsca
German
Pfirsichbaum,
Pfirsich.
písca , nf Definition
su piscare, su trebballu de is piscadores
Synonyms e antonyms
piscada,
piscadu
Idioms
csn:
p. a tràinu, p. a bullentinu; arrennèsciri a fai p. = revèntere, resurtare a un'iscopu
Sentences
sunt otantaxincu dis chi seu in mari e depu fai una bona pisca ◊ baidindi aillargu e gheta sa retza po sa pisca
2.
cun tui gei ndi apu fatu una de pisca!…
Etymon
srd.
Translations
French
pêche
English
fishing
Spanish
pesca
Italian
pésca,
pescagióne
German
Fischen,
Fischfang.
subbacuài , vrb Definition
piscare asuta de s'abba
Translations
French
pêche sous-marine
English
to go in for underwater fishing
Spanish
hacer pesca submarina
Italian
fare pésca subàcquea
German
Unterwasserjagd treiben.