arrocài , vrb: arrocare Definition coment'e acorrare, pònnere aintru de calecunu logu serrau, de ue no faet a fuire; istare, andhare o brinchidare coment'e in logu de orrocas; fintzes arrèschere in orrocas e pedras Synonyms e antonyms acolondrare, acorrae 1, incassidhare, inserrai / arrèschere Sentences l'ant pessighidu e arrocadu intro de domo ◊ fit ora de arrocare s'ama a su cuile ◊ unu pore de carabbineris l'at arrocau ◊ tenis su diritu de arrocai itasisiat detzisioni nosta ◊ canta abba arrocant cussas digas!… 2. pastoricanne si nch'est arrocatu in s'ena ◊ sas crabitas brincant arrocandhe de crastu in crastu ◊ at agatau sa craba arrocada in d-una bica 3. si est arrocada sa lentza, pischendi Etymon srd. Translations French bloquer, assiéger English to block, to besiege Spanish asediar, entrampar Italian bloccare, assediare, intrappolare German blockieren, belagern, hereinlegen.

firmài , vrb: afrimai, firmare, flimmare, frimai, frimmare Definition prus che àteru, acabbare su movimentu o unu fàere, arreare; mantènnere o pònnere de no si mòvere, de no sighire a camminare o fàere; tènnere firmesa, mantènnere su foedhu, sa promissa; istare ibertandho, chentza fàere, chentza trebballare Synonyms e antonyms abarrai, addurare, aturai, arrèghere, arremai 1, arressare, imbarare, prèndhere, rèzere | ctr. andai, mòere Idioms csn: pònnere su "Frimma!, Firmu!" = ghetai su pretzetu, dare a unu s'intima de si frimmare; firmai sa petza = dàreli unu bullu, còghere unu pagu su tantu de no si guastare; andhare a su frimma frimma = firmendisí de tretu in tretu Sentences candho imbucat a faedhare no si frimmat prus! ◊ in campu fit a frimmare tota die solu ◊ totus si firmant a fuedhai ◊ frimma cue, arguai chi ti moas unu passu! ◊ frimma inoghe cantu isto a torrare! ◊ si ti frimmas a chenare che tenimus cosa chi ti piaghet ◊ frimma ca mànigas cun nois, no ti che andhes como! ◊ s'autobbus andhat a su frimma frimma pro pigare e falare sa zente 2. firma sa gianna! ◊ fit a cadhu fuindhe chentza lu pòdere frimmare!◊ dh'apu firmau in s'arruga po dhu chistionai ◊ frimmabbila cun carchi vite cussa tauledha a sa zannita! 3. si no firmas sa paràula no balet chi promitas!◊ cussu est ómine chi no firmat in peràula Etymon ltn. firmare Translations French arrêter, bloquer English to stop Spanish parar, fijar, quedar Italian fermare, sostare, bloccare, fissare, stabilizzare, restare German anhalten, befestigen, bleiben, standhalten.

incassidhàre, incassillài , vrb Definition tratènnere ammalaògia firmu chentza lassare andhare, chentza pòdere fàere o fuire Synonyms e antonyms arrocai, imprasonai, isserrai / incasciae Sentences acuita po no t'incassillai s'unda me in s'arriu! ◊ fiat in domu e candu est arribbada s'àcua dh'at incassillada aintru ◊ sa fillatrota est s'ambidha abarrat incassillada me is arrius sentza de podi torrai a mari ◊ non podiat fai pru nudha… si est agatada incassillada 2. a picinnia incassidhao profumos e sedatzao sónnios ◊ si at papau totu su sartitzu e cantu at pótziu incassidhare in brente! Translations French bloquer English to block Spanish bloquear, entrampar Italian bloccare, intrappolare German sperren.

sidhài, sidhàre, sidhàri , vrb Definition serrare, tupare o istrínghere a forte, a friscadura, cràere, abbarrare o istare firmu Synonyms e antonyms afíere, firmai, serrai, sidhire, sizire | ctr. abbèrrere Sentences isceti sidhendi is dentis si podit istimai custu presenti ◊ dh'oliant obbrigai a oberri sa buca, ma dha portàt sidhada che balla ◊ is frécias de s'orológiu de campanili funt sidhadas ◊ sidheisí unu pagu e lasseus cantai a Mighedhu, ca si fait intendi gòcius! Etymon ltn. sigillare Translations French cacheter, serrer English to seal, to grip Spanish atrancar, sellar, cerrar Italian bloccare, sigillare, strìngere German blockieren, versiegeln, festhalten.

«« Search again