arrafilài , vrb: arrefilai, arrefilare, rafilai Definition segare a filu, fàere a paris is oros de una cosa; iscúdere una cosa a cambarinu (coment’e cambu de linna)/ segure de arrefilare = aina prus addata a iscorzolare sos puntedhos de castanza Synonyms e antonyms apalisare / arremilai Etymon itl. Translations French rogner English to sharpen Spanish igualar, cortar al hilo Italian raffilare, rifilare German beschneiden, gleichmachen.
atzoladúra , nf Definition su fàere is atzolas, is madassas, sa lana filada o àteru filu a lobos mannos a matzu Etymon srd. Translations French action de faire des écheveaux English skeining Spanish el aspar el hilo Italian matassatura German Legen in Strähnen.
cóntzu , nm Definition genia de lentza po piscare Synonyms e antonyms palamitu Scientific Terminology ans Etymon itl.s conzu Translations French ligne à pêcher English boulter Spanish clase de hilo para pescar Italian palàmito German Langleine.
fía , nf: fiba, fila 1, fira Definition genia de ispaitu forte finivini po cosire orrobba / soga de f. = cabu de filu Synonyms e antonyms filu Sentences lah, custa est fia forti po cosiri! ◊ candu torru mi ammostas totu sa fiba chi as annuau ◊ cussu bendiat de totu: zigarrus, tabbacu, agus, fila po cosiri cunserva e pasta… Scientific Terminology trp Translations French fil à coudre English sewing thread Spanish hilo para coser Italian filo da cucire German Zwirn.
filitzía , nf Definition genia de filu de linu, forte Synonyms e antonyms arrefa Scientific Terminology ts Etymon srd. Translations French fil English twist Spanish hilo de lino Italian réfe German Flachszwirn.
fílu , nm: fiu Definition genia de materiale finivini e longu fatu a trochigiadura (segundhu de ite) o fintzes a filiera; genia de síngia a longu a longu, fintzes de cosas postas o chi parent una aifatu de s'àtera; bandha, parte a ue si andhat o faet a andhare e po cussu etotu fintzes isperàntzia in calecuna cosa / min. filichedhu, fiuxedhu; genias de filu: filu a duas pillas = a dópiu, filu de cosire biancu, niedhu, brau, fine, grussu, forte, débbile, pudre, nodosu, pranu, de cotoni, de seda, de lana; comente si podet tènnere: cambu o cabu, soga (itl. gugliata, su tanti de f. chi s’intrat in s’agu po cosire), lómburu, madassa, lóturu de filu; f. de currente: de ràmine, de allumíniu, nudu, isoladu, téteru, a tritza; f. de terra = in is impiantos de currente, filu mai in cuntatu cun is àteros de línia e chi si faet finire interrau po iscarrigare elétricu a terra po seguresa de partes de metallu chi si no funt isoladas bene podent pigare currente e fàere dannu a chie dhas tocat; àteras genias de f.: de oro, de prata, de ferru, zingadu, ispinosu; f. bambu = pagu o male profizadu; su f. de sa linna = su betu de comente sa linna isperrat o si tzacat, de longu comente andhat su truncu; f. de resorza o de àtera aina segante = atza; f. de sa limba = su pitu de sa limba, itl. frènulo; f. de s'ischina = sos ossos de s'ischina pro comente si parent postos ifilu, itl. crésta spinósa; filos de úngia = fiuncu, pilisungra; f. de bide = órdine, giuali de bíngia; f. de àcua = vena de abba, abba chi essit in carchi tretu / zenias de erba parassita: filu grogu (Cuscuta australis), filu biancu (Cuscuta epithymum), itl. cùscuta; erba de cincu filus = Plantago major (nerviàdile) Synonyms e antonyms fia / filada / ispera Idioms csn: filuvilu = avb., a filu, bene (nadu de abba o àteru de gai, fintzas a pagu a pagu, a tírulu); a filu a filu = unu ifatu de s'àteru, innantis unu poscas un'àteru, apustis; a filu apare = totus a una borta, deunuotu; èssere a filupendhe = a tilipéndhiu, male meda (nau de sa manera de campai o de istai); èssere in filu de… = èssiri a sa própiu parti, ananti de…, postu de una manera chi castiendi s'unu agiummai no si bit s'àteru; andhare a f., fàghere sa cosa a filu = a dovere, comente si tocat, bene; torrare a f. (nadu de su fàghere, de su cumportamentu de unu) = torrai a èssiri onestus; andai a f. e debressi = andhare deretu, coitendhe; rispòndhere o faedhare a f. = a tonu; pònnere a f. e a sinnu = bene in órdine una cosa ifatu de s'àtera; no bi àere f. de prèndhere = (fuedhendi) nàrriri cosas sentza de fundóriu, chi no tenint sétiu, chistionu chentza cabu e ne coa; leare f. a una cosa = pònnere imprastu o incuru a fàghere una cosa; batire (a unu) a f. de cosire = torrai o torraisí agiummai a nudha de sa timoria, de su disprexeri; no ischire cale f. de leare = no isciri própiu comenti fai, èssiri disisperaus; unu filedhu de umbra = unu pagu de umbra; unu f. de lughe, de isperàntzia = unu filicitu, unu pagu de luxi, de isperu; unu f. de bestiàmine = assumancus centu pegus, unu tallu de dhoi pòdiri campai una famíglia; unu f. de olia = unu pagu de olia (me is matas) Sentences comente no bido no so bona a ifilare unu cabu de filu! ◊ a cosire robba bi cheret su filu ◊ s'impiantu de sa currente si faghet cun filos isolados ◊ fibàt e tessiat ma fiu no ndi aciungiat 2. débbiles sas isperas sunt coment'e unu filu de lughe in su giannile a s'interighinada 3. cussu logu est in filu de cudhu monte ◊ a su zustu conduide sos chi sunt a filu tortu ◊ su prus artu fit intrau a modhe bocàndheche a filu una soca ammorgodhada 4. sas ideas no ant totu unu filu ca como o poi essimus de pare ◊ faedha, si lu podes, e no essas dae filu! ◊ cantandhe bisonzat de ischire picare su filu, de ischire campianare ◊ fit giradu de carvedhu e candho faedhaiat no bi aiat filu a prèndhere (S.Patatu) 5. no ischia su filu de leare ◊ fizu meu, lea filu e chirca de ti fàghere unu bellu postu! ◊ no agatat filu de sighire de chie podet èssere istadu a che li furare sas iscarpas ◊ bois sezis andhendhe a diferente filu ◊ acò chi un'arveghe si chírriat dae s'ama e leat filu a s'ala de sos anzones ◊ onzunu est in su filu sou: sa manna est triballendhe, su minore istudiendhe, su babbu pensionadu 6. ocannu bi at unu filu de olia: nessi s'ozu pro nois bi at a essire! ◊ proamus, si bi at carchi filu de isperàntzia! Surnames and Proverbs smb: Filigheddu / prb: no ghetes gurpa mai a sa fortuna: semper filu bi at de falta tua ◊ chie cun filu anzenu tela tessit a peus de bogare mala fama mancu a si ndh'estire no resessit Scientific Terminology ts Etymon ltn. filum Translations French fil English thread Spanish hilo Italian filo German Faden.
ispàgu , nm: ispau, spagu Definition soga impixada po cosire iscarpas, botas: genia de codriola o filu grussu, forte, chi is sabbateris trebballant cun pighe ponendho a unu càbudu una tzudha de procu chi, sigomente est tètera, faet intrare méngius s'ispau in s'istampu fatu a surba; ispagu est a logos fintzes ispaitu, troneu Idioms csn: un'i. de bentu, de boche = frinighedha, boghighedha, píulu; lísiu che i. = lísiu lísiu, chi essit o andhat chentza dificurtade peruna, sentza de arrèsciri nudha; che falat che i. = nau de cosa de papai o de bufai, chi praxit Sentences dae mastru de ispaos est torradu a maniale, pro fàghere acontzitos, tàpulos e mesos solos a sa mantessi cartzamenta chi l'at postu a pè in terra 2. cudhu binichedhu licantzu nche falabat che ispau incherau! 3. si ammescurat totu a su sàmbini, si nci betat aintru de sa bentre, si dh'imbucat in is urus unu puncionedhu de linna e si acàpiat a ispagu 4. sa note fit sélia: no pesabat un'ispau de bentu in totu su sartu 5. sos versos lis issiant lísios che ispau incherau Etymon itl. Translations French ficelle, ligneul English cord Spanish bramante, hilo palomar Italian spago German Schnur.
toronéu , nm: troneu, truneu, trunneu, udruneu Definition genia de codriola, fine ma forte meda, prus che àteru de cannau: a logos, fintzes sa corria de s'istrúmbulu Synonyms e antonyms balentinu, cannabitu, cordigliola, filadissa, grosseru, reste, restiga 1, tropeu, trunniedha, tzunghedhu / cdh. spaghinita / foete Sentences po sa cosidura de su pannu impreat trunneu marinu Etymon ctl. trunyella, tronyella Translations French fil English yarn Spanish hilo Italian réfe German Zwirn.
trancafílu , nm: trangafilu Definition tirighedha de orrobba po acapiare su deventale in su chintzu; tirighedha de orrobba de pònnere a singiale in mesu de unu libbru; filu po istèrrere s'orrobba po asciutare Synonyms e antonyms presógliu Etymon spn. *trancafilo Translations French signet English bookmark, cord Spanish hilo, marcalibros Italian cordoncino, segnalibro German Bindfaden, Lesezeichenband.
trèna , nf: trina Definition tiras de cosa (fintzes de pedhe), filos o àteru deasi, a tres, intriciaos apare, atrotigaos Synonyms e antonyms trícia / corria, lantu, presógliu, soca Idioms csn: is trinas de is crapitas = sos presorzos; trina de fune = túmixi, onzunu de sos filos profizados chi profizados ancora e imboligados apare faghent una fune Sentences sos pilos sunt créschios impresse e mama at detzisu de mi fàchere sa trina (D.Murru) Etymon ctl. trena Translations French toron, brin English strand Spanish liñuelo, hilo Italian tréfolo German Garn.