Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

abbandhàdu , pps, agt: abbandhiadu Definition de abbandhare; chi est postu abbandha Synonyms e antonyms aoradu, assoladu, unixu Translations French écarté English secluded Spanish apartado Italian appartato German zurückgezogen.

abbandhitàdu , agt Definition bogau o postu a una bandha, agiummai coment’e fatu a bandhiu / murone a. = su chi sos àteros che catzant a un'ala Synonyms e antonyms abbandhadu, aoradu, assoladu Etymon srd. Translations French laissé-pour- compte English rejected Spanish apartado Italian reiètto German verstoßen.

acuzonàu , pps, agt Definition de acuzonare; chi est chistiu postu a una parte Synonyms e antonyms afurrungonau, arrenconau, ingronau Translations French rangé English placed Spanish apartado Italian ripósto German beiseite gestellt.

apartàu , pps, agt Definition de apartai, -are / a s'apartada = chentza si giare a bíere 3. su Cristos est nàschidu a s'apartada Translations French à l'écart English apart Spanish apartado Italian in disparte German beiseite.

casèdha, casèlla , nf Definition min. de casa / donniunu de is cuadraos inue s'iscrient is números faendho càrculos; tretighedhu sinnalau de una línia serrada a cuadratu, a retàngulu (a bortas mannu puru, in terra, po giogare); fintzes una genia de bartza manna meda po fàere sale, in is salinas / casedha de abes = casella, búngiu de abes; casella postale = zenia de calassiedhu in sos ufítzios postales ue ponent sa posta de unu, a su postu de bi che la zúghere a domo Sentences s'àcua de su mari dha portant aintru de is casellas po asciutai e fai su sali Surnames and Proverbs smb: Casedda Translations French case English post box, cell Spanish casilla, apartado postal Italian casèlla German Fach, Postfach.

fràntu , pps, agt Definition de frànghere; chi est a una parte, cuau, chistiu, chi no si agatat inue si passat o si podet bíere Synonyms e antonyms fràndhiu, transiu / bàrigu, crancosu Sentences Nanni aiat frantu su logu e aiat aprontadu unu crocadolzu po s'istranzu (G.B.Serra)◊ nonnu si fit frantu dae sa parte piús manna de sos corpos 2. sos chi naro deo intro una pischina imberghendhe sa luna no bi afogant ca che pisches de vàglia restant frantos (P.Giudice Marras)◊ bidindhe custos ojos in piantu s'est che fiuda frisca remunida intro su coro meu in logu frantu ◊ sos pastores faghiant su cuile in tretu frantu Translations French écarté, à l'écart English secluded Spanish apartado Italian appartato German weggerückt, entlegen.

furringòni , nm: furrunconi, furrungoni Definition tretu a una parte, fintzes cuau, mescamente inter duas alas de muru o àteru Synonyms e antonyms angrone, arranconi, chizolu, chizone, coda 1, corroncone, crucuzone Sentences fiat acuau in d-unu furrungoni ◊ as postu su brochitedhu in cussu furrungoni ◊ s'angoliera si ponit in su furringoni Scientific Terminology dmo Etymon srd. Translations French recoin English corner, nook Spanish lugar apartado Italian luògo appartato, cantùccio German abgelegener Winkel.

reméngu , agt Definition si narat de chie si ndhe istat a solu, a contu suo chentza si addare cun nemos, o de logu ispérdiu, abbandhonau Synonyms e antonyms arimitu, assoladu, incheremidu, irbandhonadu Sentences Bantine at finamentra parte in sos terrinos remengos de sa bidhighedha deserta de Biduvè Translations French perdu, solitaire English secluded, solitary Spanish apartado, retirado Italian sperduto, solitàrio German einsam.

spédriu , agt: ispérdidu, spérdiu Definition chi si ch'est ispérdiu, andhau male deunudotu (nau mescamente de òperas), lassau idorrúere coment'est su logu solu, chentza contivigiare, candho no dhue abbitat gente Synonyms e antonyms irbandhonadu, sderrutu, solu Sentences seu crésciu corriatzu che tiria in is costeras spédrias de su monti Translations French perdu, isolé English wild, secluded Spanish apartado, retirado Italian selvàggio, sperduto German wild, weltverloren.