English
Sardu
Italiano
English
Ditzionà riu in lÃnia
de sa limba e de sa cultura sarda
Search
Read Ditzionà riu
About the Ditzionà riu
Introduction
Presentation
Author
Technical report
Acknowledgements
Bibliography
Help
Use and settings
How to search
Tips and Tricks
Credits
Abbreviations Legenda
|
Symbols Legend
×
Symbols Legend
Definition
Definition
Synonyms e antonyms
Synonyms e antonyms
Idioms
Idioms
Sentences
Sentences
Surnames and Proverbs
Surnames and Proverbs
Scientific Terminology
Scientific Terminology
Etymon
Etymon
Translations
Translations
×
Abbreviations Legenda
étnicos:
cadhuresu
cdh.
corsicanu
crsn.
catalanu
ctl.
catalanu aragonesu
ctl.a
tedescu
deut.
inglesu
engl.
ispagnolu
esp.
francesu
frn.
grecu
grc.
grecu bizantinu
grcb.
germà nicu
grm.
italianu
itl.
italianu lÃgure
itl.l
italianu lombardu
itl.lm
italianu napolitanu
itl.n
italianu piemontesu
itl.p
italianu sicilianu
itl.s
latinu
ltn.
latinu eclesià sticu
ltne.
latinu medievale
ltnm.
malesu, de Malacca
mls.
púnicu
pnc.
à rabbu
rbb.
à rabbu magrebbinu
rbb.m
sardu
srd.
sardu antigu
srdn.
tabbarchinu
tbr.
tataresu
ttrs.
generales:
agetivu
agt.
animales de allevam.
anall.
animales arestes
anar.
animales de abba
anb.
animales raros
anra.
ainas
ans.
antigu, antigamente
ant.
artÃculu
art.
astronomia
astr.
antunnas/codrolinu
atn.
ausilià ri
aus.
avérbiu
avb.
baroniesu
bar.
BÃbbia
Bb.
bidha
bdh.
bufóngiu
bfg.
boghe de animale
bga.
benidore
bnd.
bÃngia
bng.
bestimenta
bst.
boghe de verbu
bvrb.
campidanesu
camp.
calecunu/a
ccn.
calecuna cosa
ccs.
cunfronta
cfr.
chÃmicu
chm.
colores
clr.
cumplementu
cmpl.
erbas de cundhire
cndh.
congiuntzione
cng.
congiuntivu
cong.
CuncÃliu Plenà riu Srd
CPS
Canzoni pop. di Sard.
Cps
cantones populares srd.
cps.
partes de sa carena
crn.
cerpiu/bobboi
crp.
animale croxiu
crx.
comente si narat
csn.
calesisiat
css.
costúmenes
cst.
contrà riu
ctr.
cunditzionale
cund.
domo
dmo.
druches
drc.
Èsodu
Es.
Evangélios
Ev.
fémina
f.
fantasia (cosas de f.)
fnt.
frores
frs.
à rbures de frutuà riu
frt.
fÃsicu, pertocat sa fÃsica
fs.
Génesi
Gén.
gerúndiu
ger.
giogos
ggs.
imperfetu
imp.
imperativu
impr.
indicativu
ind.
infiniu
inf.
intransitivu
intrs.
incurtzadura
intz.
iscritu
iscr.
it’est?
its.
linnas de òpera
lno.
logudoresu
log.
laores
lrs.
mascu
m.
megabbà iti
Mb.
móbbile, mobbÃlia
mbl.
medidas
mds.
miriagramma
mgr.
minore/diminutivu
min.
maladias
mld.
mà nigos
mng.
massaria
mssr.
matas/tupas
mt.
matemà tica
mtc.
metallos
mtl.
matas mannas
mtm.
matas raras
mtr.
númene fémina
nf.
númene, nm. mascu
nm.
númene iscientÃficu
nms.
nara!/pronúncia
nr.
su naturale
ntl.
interrogatigu
ntrr.
Números (Bb.)
Núm.
nuoresu
nuor.
òperas antigas
opan.
persona (grammà tica)
p.
plurale
pl.
pane
pne.
poéticu
poét.
prus che passau
ppas.
particÃpiu passau
pps.
provérbiu
prb.
prendhas
prd.
preide, crésia
prdc.
prepositzione
prep.
presente
pres.
professiones
prf.
pronúmene
prn.
pronominale
prnl.
propositzione
prop.
pische, pisca
psc.
piscadore
pscd.
pastoria
pstr.
parentella
ptl.
pigiones
pzn.
erbas arestes
rba.
erbas de cura
rbc.
erbas linnosas
rbl.
parte de erba, de à rbure
rbr.
erbrúgios
rbz.
erbrúgios coltivaos
rbzc.
riflessivu
rfl.
armas
rms.
minutu segundhu
s.
sabores
sbr.
is abes
sbs.
sa die
sdi.
singulare
sing.
sonajolos
sjl.
su logu
slg.
sambenaos
smb.
sonalla/sonà gia
snl.
usà ntzias
sntz.
sessuale
ssl.
istrégiu
stz.
tempus cronológicu
tpc.
tempus metereológicu
tpm.
transitivu
trns.
trasportos
trps.
tessÃngiu
ts.
unu po medas
upm.
variante/variantes
var.
verbu
vrb.
verbale
vrbl.
genias fe carena
zcrn.
A./c.
S’istedhu * in d-una variante o sinónimu inditat in cale de custos est posta s’etimologia; in s’etimologia narat chi cussa est s’etm. suposta.
frà ndhiu
, pps, agt
Definition
de frà ndhere
Synonyms e antonyms
frantu
,
transiu
.
«« Search again