aspròne , nm: isprone*, sproni Definition genia de orrodighedha totu a puntas, posta in d-unu ferru arcau intrau in su cracàngiu, po púnghere a costas de s’animale po dhu fàere andhare, candho si cicit a cuadhu; orrugu o tretu de muru fatu a istúturu cun àteru a parte de fora po dhi giare prus fortza de costau; agt. puru? / minestr'e isprone = zenia de minestredha de brou a zisa de un'isprone minudu Synonyms e antonyms contrammuru, limboro Sentences a su cabadhu fíchili s'asprone e bola! ◊ a s'achicada de sos asprones, sos cadhos sunt tucados isuliendhe prúere 3. est una de sas famíllias prus asprones de sa bidha Surnames and Proverbs smb: Asproni Translations French éperon English spur Spanish espuela, contrafuerte Italian speróne, contraffòrte German Sporn, Strebemauer.

ispronài, ispronàre , vrb: spronai Definition púnghere o cracare a isprones Synonyms e antonyms aspronare, ispronizare Sentences andhaiat ispronendhe su cadhu a su portante Etymon itl. Translations French éperonner English to spur Spanish espolear Italian spronare German anspornen.

ispròne , nm: asprone, isproni, sproni Definition genia de orrosinita (rodedhu) totu a puntas (a bisura de istella), posta in d-unu ferru arcau chi s'intrat in su carrone de chie cicit a cuadhu po púnghere s’animale a fiancos po dhu fàere camminare; genia de punta de calecuna cosa chi essit prus in fora, contonadas de orruga; contrammuru / èssere a isprones postos = detzisu própiu (a fàghere ccn. cosa) Sentences setzit a cadhu, punghet de isprone e ch'essit deretu ◊ Sardos, a costas bos pungo s'isprone ca sezis viles si bos olvidades de su nostru terríbbile dolore (A.Casula) 2. che seo andhadu a isprones postos e ndhe seo torradu a origas caladas! Surnames and Proverbs prb: àinu chi cheret isprone no balanzat palu Etymon itl. Translations French éperon English spur Spanish espuela Italian spróne German Sporn.

ispuntzonàre , vrb: spuncionai Definition agiummai comente e púnghere a puncione, nàrrere o fàere cosa po portare a unu a fàere ccn. cosa, fintzes ofendhendhodhu; fàere in puncione, cumenciare a istacare calecuna filera de granu de su moriscu Synonyms e antonyms impunciai, impuntzonare, insissiligai, intzidiare, ispuntogliare, ispuntziare, ispuntzigonare, punciurrare, puntorjare, tzuntzullare Sentences sas pudhas prus las ispuntzonabamus e prus s’istichiant e abarrabant firmas 2. isprunindhe su trigumoriscu faghiant tres muntones: unu de trigumoriscu ínnidu de isprunire, unu de corros ispuntzonados e s'àteru de corros isprunidos Etymon srd. Translations French taquiner, encourager English to spur, to sting, to prod, to tease Spanish picar Italian punzecchiare, spronare German sticheln, anspornen.

sucài , vrb Definition tzucare, essire a logu, cumenciare, fàere mòvere o naschire unu sentidu, unu dolore, cumenciare a dòlere torra, tocare su coro; trubbare, fàere andhare, pònnere presse a un'animale camminandho Synonyms e antonyms alliare, incidai / trubare Sentences s’àcua frira m’at sucau su dolor’e denti ◊ est suchendimí sa conca: bai e cica poita mi benit custu dolori! ◊ non bollu unu contu chi mi suchit su prantu! (V.Pisanu)◊ faci a sa una e mesu de noti mi sucat custu dolori… mi ndi at iscirau! ◊ pensendudhoi, nosi sucat s'errisigedhu!◊ ancu si suchit unu bentu chi nd'isciuscit fentanas e ferradas! 2. suca su molenti! ◊ su carretoneri sucat su cuadhu e tzacat su fuetu Etymon srd. Translations French susciter English to provoke, to spur Spanish suscitar, estimular Italian suscitare, stimolare German hervorrufen, anregen.

trubàre , vrb: trubbare, truvare, turbare, turvare Definition fàere andhare, apretare po andhare (nau pruschetotu po is animales, ma fintzes po gente pigada coment’e animales, chentza arrispetu); portare su bestiàmene de una pastura a s'àtera; fàere essire a pígiu sa fera in cassa, fintzes su pische po piscare, istesiare, fàere istesiare, fintzes solu andhare; prnl. afracai, su si betare cun fortza contra a ccn. a iscúdere, mossigare, atumbare, incorrare o fàere àteru de male; nau in cobertantza de s'ómine, de su mascu, cobèrrere; fintzes nàrrere o atuare una cosa a unu candho no dha faet po su pagu interessamentu Synonyms e antonyms sucai, tzitziare / atramudai / afarcai, agghegiare, assurpire, azachinare, crazugai, tzurricare / zúchere Sentences pastores, truvade sas berveghes! ◊ sos canes si sunt betados a sa tupa pro trubbare sa fera ◊ commo no turbas prus sos pecos dae Costera ◊ trubba s'àinu, fàghelu andhare impresse! ◊ turvaiat sos voes cun d-unu frúschiu chi ischiat isse ◊ su ventàriu aiat sichitu a turvare e a molinare sas framas 2. o luna maca, a ube ses turbandhe?! ◊ trubba a dainanti: bae, no istes ispetendhe! ◊ trubbachelu su bestiàmine, no mi che collat s'olia! 3. si li est trubbadu su trau e si no si fit fatu a bonu a si partare l'aiat mortu! ◊ ajó, ista masedu, cantu ti truvas daghi ti faedho! ◊ si mi est trubbadu a m'iscúdere, ma candho at bidu sa lepa at furriadu! Etymon ltn. turbare Translations French pousser, conduire en avant English to spur, to conduct Spanish aguijonear, ojear la caza Italian stimolare, far andare, condurre avanti German antreiben, anstacheln.

«« Search again