balentínu , nm: bolentinu, bolletinu 1, bullentinu, bullitinu 1 Definition ispaitu, codriola de cànnau, lentza po piscare, po imbodhigare in sa bardúfola, fintzes grussa po iscúdere Synonyms e antonyms cannabitu, cordedha, filadissa, funedhu, ispaitu, lentzinu, restiga 1, toroneu, tzunghedhu Surnames and Proverbs smb: Balentinu Etymon itl.t bollentino Translations French cordelette, ficelle English little rope Spanish cordita Italian cordicèlla German Schnürchen.

baralícu , nm: barralicu, barrallicu Definition genia de bardúfola pitichedha chi si faet girare cun is pódhighes, a bàtoro afaciadas cun d-una lítera iscrita: P (pone), M (mesu, metade), T (totu), N (nudha), chi bolent nàrrere su chi depet fàere su giogadore chi dh’at betada segundhu sa lítera chi presentat candho si firmat (pònnere e aciúnghere àteru a sa posta, bínchere sa metade, o totu, o nudha) / barrallicus = cocoedhos de mare; barrallicu longu = animaledhu de mare a corza tosta, itl. torricèlla; b. veru = àtera creze gai etotu, itl. còno del Mediterràneo Synonyms e antonyms badharincu, pone, pimpirimponi Sentences in sa noti de Paschixedha giogàst a barrallicu cun mei 2. arrumbulant in sa menti is arregordus, fúrriant a lestru che barralicus! Surnames and Proverbs prb: su barrallicu essit puru a ponni! Scientific Terminology ggs Translations French toupie à quatre faces, toton English little spinning, teetotum top Spanish perinola Italian girlo German eine Kreiselsorte, Nimmgib.

barríta 1 , nf Definition min. de barra 1: genia de ferru chi si faet iscúrrere aintru de lórigas o guidas po serrare un'apertura o parte de un'apertura Synonyms e antonyms barcioni, passadore 1, passante 1 Translations French petite barre, câble English little bar Spanish barrita Italian spranghétta German kleiner Riegel.

bentitzólu , nm Definition min. de bentu, bentu de pagu contu, lenu Synonyms e antonyms bentichedhu, frina, sisia 2 / cdh. vinticiolu Sentences bellu, mih, custu bentitzolu: est faghindhe una bella friscura ◊ est bentitzolu e a brusiare no faghet ca nos podet fuire su fogu Translations French brise English little wind Spanish brisa Italian venticèllo German leichter Wind, Brise.

bícru , nm: bígiu, bigru, bigu, biju, bricu, icru, víciu Definition su fígiu o fedu de una baca candho est de pagu tempus, de naschidórgiu fintzes a una paja de meses, siat mascu o fémina / bicru marinu = igumarras, o lampu de igumarras / min. bighighedhu Synonyms e antonyms fricu Sentences sa baca nostra at fatu unu bellu bigru ◊ in beranu giogant allegros sos bígios ◊ sas bacas a irrúilos tucaiant pro allatare sos bigros Etymon ltn. viclus Translations French jeune veau English little calf Spanish ternero, becerro Italian vitellino German Kälbchen.

birrichèdha , nf Definition min. de birra po ampudhita de birra Translations French petite bière English little bottle of beer Spanish cerveza pequeña Italian birroncino German Seidel.

bracuítu , nm: bricuitu, brucuitu, bruculitu, brucullitu Definition genia de broca pitichedha a tzugu longhitu; genia de tamata longhita Synonyms e antonyms brochiolu / lorighedha Sentences at pigau su brucuitu a portai unu tzicu de piriciou ◊ chi ti arregalis meda, faci de bruculitu! ◊ in cussu bricuitu àcua no ndi capit: piga sa màriga manna! Scientific Terminology stz Etymon srd. Translations French broc, cruche English little jug Spanish jarrita Italian brocchétta German Krüglein.

bratzichédhu , nm Definition min. de bratzu, bratzu de pipiu Synonyms e antonyms bratzitu Translations French bras English little arm Spanish bracito Italian braccino German kleiner Arm.

buchichèdha , nf: buchixedha Definition min. de buca Synonyms e antonyms bucaredha Translations French petite bouche English pretty little mouth Spanish boquita Italian boccùccia German Mündchen.

bugía , nf: busia Definition istiàrica, candhela de chera; fintzes una genia de candheleri, pratígliu po pònnere sa candhela istrantagiada Synonyms e antonyms candeba, istiàrica Surnames and Proverbs smb: Busia Translations French bougie English little candle Spanish vela, candela Italian candelina German kleine Kerze.

burbúja , nf Definition genia de essidura in sa pedhe chi si faet in matéria Synonyms e antonyms brúgula, buizola Translations French pustule English little pimple Spanish pústula Italian pustolina German kleine Pustel.

cabbúsciu , nm: cambúciu 1, cambúsciu, cambussu Definition genia de bonetedhu o careta chi ammontat totu sa conca de su pipiu lassandho solu sa cara (ma dhu ponet fintzes gente manna); segundhu su costúmene, genia de careta po aguantare is pilos arregortos Synonyms e antonyms cabiscione, cambussinu, careta / capiabi, iscafiotu Sentences tocat a preparai is cambuscedhus, is pannitzus e is latzadas po su pipiu ◊ seu acabbendi su cambúciu po su pipiu ca est acanta a nàsciri 2. a fustei no dhi fidamu mancu su pisitu a cambúsciu! Scientific Terminology bst Etymon ctl. cambuix Translations French bonnet English little cap, bonnet Spanish cofia Italian cuffiétta German Häubchen.

cacallonédhu , nm Definition min. de cacallone Translations French petit con English little turd Spanish capullo Italian stronzètto German Kotwürstchen.

caixèdha 1 , nf Definition genia de cau marinu; marragau de mare o caita / c. niedhutza = chlidonias nigra (itl. mignattino); caixedha peis arrúbius = chlidonias leucoptera (itl. mignattino alibianche) Synonyms e antonyms caita Scientific Terminology pzn, larus minutus, sterna hirundo Translations French sterne commun English little gull Spanish golondrina de mar Italian gabbianèllo, stèrna comune German Zwergmöwe.

callèdha , nf Definition sa cane fémina, a minore Synonyms e antonyms callúcia, catedha Surnames and Proverbs smb: Calledda Scientific Terminology anall Translations French petite chienne English little dog Spanish perra pequeña Italian cagnétta German kleine Hündin.

carrítu , nm Definition min. de carru, carru piticu, mescamente su chi si faent is piciochedhos giogandho Synonyms e antonyms carrixedhu Sentences po giúchere custa robba su maritu moviat chin su carritu e sos cadhos dae su sera innantis po andhare a Núgoro e garrigare àteru 2. pro zogare duos boes de cau de triguíndia, su pudhedru de canna, unu carritu de ortixu Scientific Terminology ggs Translations French charreton English little cart Spanish carrito Italian carrettino German kleiner Handwagen.

carvedhútzu , nm Definition min. de carvedhu, crebedhu piticu, de pagas capacidades Translations French tête de linotte, cervelet English little brain Spanish mente limitada Italian cervellino, cervellétto German kleines Gehirn, Kleingehirn.

catedhína , nf Definition catzedhos medas; nau in cobertantza de su feduliu puru, de is iscolanos e àteros piticos Synonyms e antonyms catedhàmine Sentences cussa essit a ziru sempre cun sa catedhina de sos fizos ifatu ◊ su mastru fit cun sa catedhina de sos iscolanos Etymon srd. Translations French troupe de petits chiens, groupe de gens English a group of little dogs, sequence of people staying behind like dogs Spanish banda de cachorros Italian insième di cagnolini, codazzo di persóne German Gruppe von Hündchen, Schwarm.

catzólu , nm Definition genia de pigione de istàinu e de paule: in Sardigna solu in passada Synonyms e antonyms coaciolu, gangorredha / acabussoni 1 Scientific Terminology pzn, podiceps nigricollis Translations French petit grèbe English little grebe Spanish zampullín cuellinegro Italian svasso pìccolo German Schwarzhalstaucher.

cerbinèdha , nf Definition fedu fémina piticu de su crebu Scientific Terminology anar Translations French petite biche English little doe Spanish pequeña femina del ciervo Italian cervétta German junge Hirschkuh.

«« Search again