acarduràu , agt Definition chi tenet caente meda, basca Synonyms e antonyms acaldanadu, acardadu, imbaschidu, imbudhansau, impatiu, incaldatzadu, incardurau Etymon srd. Translations French échauffé English hot Spanish acalorado Italian accaldato German erhitzt.
afiolàre , vrb: afiorare Definition acostire sa terra a calecuna cosa prantada; apretare su fàmene, unu bisóngiu, bènnere fàmene o bisóngiu forte Synonyms e antonyms assacarrare / apretai, sighire Translations French presser English to be hot on s.o.’s Spanish apremiar, acuciar (hambre, otro) Italian incalzare (della fame, di altro) German bedrängen.
aspidòre , nm Definition nau prus che àteru de is cosas de papare, su sabore forte chi paret coment'e ispitzulandho sa limba, ispirtindho, coment'est su piberone orrúbiu (minudu), sa chibudha, su casu martzu; nau de su tempus, fritu forte Synonyms e antonyms aspidesa / frizidore Sentences a ndhe zughet de aspidore cussu piberone! ◊ in s'aghedu a sa chibudha che li essit s'aspidore 2. lampu arratza de aspidore: fintzas astrendhe est! Scientific Terminology sbr Etymon srd. Translations French saveur piquante English hot taste Spanish picante Italian sapóre piccante German pikanter Geschmack.
cardufàri , nm: carduvare, carduvari Definition chinisu, su chinisu budhiu asuta de sa braxa Synonyms e antonyms calduchinu, fadhisa, fairivàiri Etymon srd. Translations French cendre sous la braise English hot ash Spanish rescoldo Italian cinìgia German heiße Asche.
fadhísa , nf: fadhixa Definition chinisu, cussu budhiu asuta de sa braxa; su fogu etotu Synonyms e antonyms cardufari, fairivàiri Sentences si sa Sardigna sighit a bruxare goi no at a passare annos meda chi s'at a reduire a un'ísula de fadhixa ◊ coghiat sa cótzula in sa fadhixa Etymon ltn. *falliva Translations French cendre sous la braise English hot ash Spanish ceniza caliente debajo de las brasas Italian cinìgia German Glutasche.
fairivàiri , nm: farivàiri, farivari, frarivrari Definition chinisu biu e giai orrúbiu de cantu est budhiu meda asuta de sa braxa, tanti ca faet a dhue còere cosa (patata, castàngia, ou) Synonyms e antonyms calduchinu, cardufari, fadhisa Sentences cust'ou at a èssi prus saboriu si dhu fia tebidebi in su fairivàiri? ◊ s'istrumpat in s'arena finivini che pisita in su farivari ◊ allorigados in su farivari, mesa bentre tizirint in caentu… Etymon ltn. flagrare Translations French cendre sous la braise English hot ash Spanish ceniza caliente debajo de las brasas Italian cinìgia German Glutasche.
focósu , agt: fogosu, fugosu Definition chi est budhiu, chi faet basca meda coment'e chi giutzat fogu; nau de gente, chi si dha leat a coro, chi sentit sa cosa de una manera forte, cun arrennegu, coment'e cosa chi dh’interessat meda; nau de cosas de papare, calurosu, o fintzes de sabore malu Synonyms e antonyms ifogadu / calurosu / arrabbiosu, furianu, impurdedhiu / tosconosu / cdh. fucosu Sentences in s'umbra tua robbas e pastores godiant in sas dies prus fogosas ◊ ocannu at fatu un'istiu fogosu 2. dèu no dhu faia aici fogosu, no dh'ia a èssi crétiu ca fut capassu de betai is tullas a una piciocona! ◊ ite fogosa e pàsida currera, oe, sa tua! ◊ sa gioventude est fogosa ◊ cussu fut innantis sardista fogosu e apustis fascista isprammau Surnames and Proverbs prb: cuadhu fogosu no pigat mai pannu Scientific Terminology ntl Etymon srd. Translations French fougueux, violent English hot, violent Spanish fogoso Italian focóso, violènto German glühendheiß, feurig.
imbaschídu , pps, agt: imbaschiu Definition de imbaschiri; chi tenet calura, basca, chi est caente meda Synonyms e antonyms càlidu, acaldanadu, acardurau, imbudhansau, impatiu, incalurzidu, incardurau | ctr. fridu, titirigosu 2. su sole fit altu e s'aera imbaschida ◊ imbaschiu meda ses chi ses oberrendi totu?! Translations French échauffé English hot (got) Spanish acalorado Italian accaldato German erhitzt.
incaldatzàdu , pps, agt Definition chi tenet caente meda, chi at pigau basca Synonyms e antonyms acaldanadu, imbaschidu, impatiu, incalentoriu, incardurau | ctr. friscu, fritu, ifritadu Translations French échauffé English hot, become hot Spanish acalorado Italian accaldato German erhitzt.
iscajentàre , vrb: iscallentare, iscazentare, scallentai Definition fàere caente meda; nau in cobertantza, arrennegare, artzare sa boghe foedhandho Synonyms e antonyms imbudhighinare, iscaldire / incaloritzire Sentences ti at fatu male a ti pònnere ca fis iscallentau de su caminu 2. nos fimus iscajentandhe in una ripitida de arte, de religione, de poesia Etymon srd. Translations French chauffer, échauffer (fig.), enflammer English to heat, to get hot Spanish calentar, acalorar Italian riscaldare, accaldarsi German wärmen, sich erhitzen.
iscotiscòta , avb Definition èssere i. = chi est budhiu, budhindho, chi abbruxat, no faet a dhu tocare Synonyms e antonyms budhidu Etymon srd. Translations French bouillant English boiling, hot Spanish hirviendo Italian bollènte German heiß.