abbrugiài, abbrugiàre , vrb: abbrujae, abbrujare, abbrusai, abbrusare, abbruxai, abbruxare, brugiare Definition passare a fogu, calare a chinisu sa cosa; nau de su chi faet su fritu, sicare s’erba, su matedu modhe; pistidhire o ispirtire meda in sa carre; nàrrere male de s'àteru bogandhodhi fama mala a innóriu, fàere andhare male Synonyms e antonyms abbrajare, abbruscare, abburare, afocazare / infamai, innorare Sentences seus babbus sentza fillus, matas abbrugiadas ◊ mi parit ca pigu fragu de afracau: bolis biri ca si est abbrugiada sa cassarola chi tenis in su fogu?! ◊ in su padente abbrusau bi at solu morte e rosura ◊ nci ammancat peti chi s'abbrugit su pràngiu po asseliai is cosas!… 2. su frius abbruxat is matas 3. su soli abbruxat me in s'istadi 4. sa língua tua abbruxat che fogu! Etymon srd. Translations French brûler English to burn Spanish quemar Italian bruciare German verbrennen, brennen.

abbruxadúra , nf Definition su abbruxare; tretu abbruxau, nau mescamente si est in sa carena Synonyms e antonyms brujadura* Translations French brûlure English burning, burn Spanish quemadura Italian bruciatura German Verbrennung.

brugiàre , vrb: abbrugiai, brujare, brusare, brusiare, bruxare Definition passare o fàere a fogu, calare a chinisu sa cosa; perdimentare sa cosa; nau de su chi faet su fritu, sicare sa cosa; pistidhire meda; nau de su cimentu, chi no afortit, no intostat e si sicat a pruine / brusiare s'erva birde = nàrrere male de unu Synonyms e antonyms abbrajare, abbruscare, abburare, afocazare, fruxare / sperditziai Sentences bucas sididas, laras bruxadas ◊ sas matas chi as brujadu t'isetant pro t'impicare! ◊ sa calura de s'istiu brúgiat sa cosa ◊ su sole ruju che a su fogu brúgiat finas sa pedra ◊ si pesesit unu fogu e brusesit su laore ◊ ponet fogu, brusat pasturas e laores e si dha pigat cun sos animales puru! 2. sa limba de cussu pudidinosu brúsiat s'erva birde! Etymon itl. Translations French brûler English to burn Spanish quemar, arder Italian bruciare, àrdere, scottare, ustionare German verbrennen, ausdörren.

brujadúra , nf: brusciadura, brusiadura, bruxadura, bruxatura Definition su abbruxare, manera de fàere; cosa o fintzes logu abbruxau, mescamente foedhandho de sa carena de unu Synonyms e antonyms abbruxadura Sentences sa peta l'as fata a brusiadura ca li as postu tropu fogu, arrustindhe 2. cussa brusiadura in sa manu comente ti l'as fata? Etymon srd. Translations French brûlure, combustion English burn Spanish quemadura, ustión Italian ustióne, scottatura, combustióne German Verbrennung.

fogulàre , vrb: afogulare Definition pònnere fogu; abbruxare Synonyms e antonyms afocazare / brugiare 2. cun cuss'abba budhendhe mi so totu foguladu Etymon srd. Translations French brûler English to burn Spanish quemar Italian ustionare German verbrennen

incarbonài, incarbonàre , vrb: incarvonare, incrabonai Definition fàere a crabone, niedhu che crabone (o fintzes imbrutare de crabone), abbruxare Synonyms e antonyms acarvonare Sentences cussu arrustidori est capassu de incrabonai totu sa petza e apustis dha fadeus sa figura!… (G.Tatti) Translations French carboniser English to burn down Spanish carbonizar Italian carbonizzare German verkohlen.

iscotài, iscotàre , vrb: scotai 1 Definition fàere o pònnere a budhire unu pagu, còere o abbruxare unu pagu / èssere iscot’iscota = budhiu de no si pòdiri aguantai Synonyms e antonyms acotai Sentences a custa cosa li cheret dadu duos bullos pro l'iscotare ◊ apo leadu sa padedha e mi so iscotadu ca fit in su fogu ◊ cust'abba est iscota iscota: pisti a budhida! ◊ sa corda dh'iscotant aizu e dh'arrustint Translations French brûler English to burn, to scorch, to scald Spanish quemar Italian scottare, sbollentare German aufkochen, abbrühen.

piciài , vrb: (pi-ci-a-i) pissiai pitziai, pitziari Definition prus che àteru s'efetu chi faet cosa chi punghet o chi abbruxat in sa carre; fintzes pigare cosa (esca) a buca coment'e bicandho; in cobertantza, nàrrere cosa, foedhos chi dispraxent, ofendhent Synonyms e antonyms pistidhire, púnghere, ispiciulare, spurtiri / piticare / anniscai / dispiàchere Sentences su soli budhiu de s'istadi pítziat ◊ mi pítziat sa ferida 2. su piscadori a lentza est abetendi chi su pisci pitzit ◊ su casu papadhu pítzia pítzia, ca no proit de su celu! 3. is fuedhus avrincosus ferint e pítziant, ma a bortas faint prangi a chini dhus ghetat! Etymon ltn. *pits Translations French brûler English to burn, to hurt Spanish quemar Italian scottare German brennen.

pistidhíre , vrb Definition fàere pitzigore, abbruxore, fàere nàrrere pistidha! po cosa budhia o chi punghet o tastandho cosa pitzigorosa Synonyms e antonyms piciai, pistidhare 1, pistire, spurtiri Etymon srd. Translations French brûler English to burn Spanish quemar Italian scottare German brennen.

«« Search again