Abbreviations Legenda | Symbols Legend

abballinàre , vrb Definition fàere a ballinas, a birillas Synonyms e antonyms abbotzichedhare, aculingionai, aggromerare, allomborae, arranedhare, arrombulonai Sentences s'aperigúngia est unu babbautzu chi si abballinat si lu tocant Etymon srd. Translations French faire une boule (de) English to roll into a ball Spanish hacer pelotitas Italian appallottolare German zur Kugel rollen.

abbotzichedhàre , vrb: abbotzighedhare Definition fàere a ballotas, a bocighedhas Synonyms e antonyms abballinare, ammalfudhare, ammoroculare, ammorotzulare, ammurudhare, apadhotulare, arranedhare Etymon srd. Translations French faire des boules English to roll into a ball Spanish hacer pelotitas Italian appallottolare German zur Kugel ballen.

aggradheràre , vrb Definition fàere a gràdhera, a bocitedhas Synonyms e antonyms abballinare Sentences est fachendhe sucu ma sa símula no bi aggràdherat Etymon srd. Translations French faire une boule, bouler English to roll into a ball Spanish hacer pelotitas Italian appallottolare German zur Kugel rollen, mögen.

aggromeradúra , nf Definition su aggromerare su filu Synonyms e antonyms allorumadura, tróbida Etymon srd. Translations French pelotonnement English winding into a ball Spanish ovillado, devanado Italian aggomitolatura, dipanatura German Knäuelaufwicklung, Abwickelung.

ammufullonài , vrb Synonyms e antonyms ammumullonai, ammurigonai, imbogiare, trabojare Translations French floconner English to wind into a ball Spanish ovillar Italian abbatuffolare German zusammenballen.

arrumbuladòri , nm Definition cosa tundha, chi orrúmbulat, chi andhat a cadhinadura, mescamente una genia de giogu Synonyms e antonyms boce Etymon srd. Translations French ballon English ball Spanish balón, pelota Italian pallóne German Ball.

arrumbulòni , nm: rumbulloni Definition cosa imbodhigada tundha, cosa fata a lómboru Synonyms e antonyms gromeredhu, grómeru, lómberu, lombiscedhu, lórimu Etymon srd. Translations French pelote English ball (of thread) Spanish ovillo Italian gomìtolo German Knäuel.

bòce , nf: bòcia, botza, bròcia Definition genia de cosa tundha, buida, isférica, de pedhe o gomma surbada, prus che àteru po giogare a fúbbalu; a logos bòcia est sa pícula o ballina / min. botzedha (= fintzas birilla), bocita; bòcia arrungiosa = aràngiu arrungiosu (Maclura pomifera); bòcia de ispiàgia = làndiri o olia de mari (Posidonia oceanica) Synonyms e antonyms arrumbuladori, ballone / ógiu Idioms csn: fàgheresi a una botza (nau de farra, terra o cosas aici) = abbotzichedhare, fai a ballotas; obèrriri bèni is bòcias = abbèrrere bene sos ogros; conca de botza = conchi bóidu, pessone chentza cabu; botz'e!… (+ nm. de cosa prus che àteru tundha) = debberone!, mannu, maduru meda Sentences su pane coghindhe si ófiat fintzas a pàrrere una boce manna ◊ in cussu mundu minudu s'isprigàt coment'e in d-una bòcia de imbirdi ◊ a zogare a botza faghet bene pro si mòere ◊ semus andhendhe a giogare a bòcia ◊ sos màscios in sas bròcias no bi poniant solu nie ma fenta carchi pedra 2. cun d-unu sodhu comporaiamos deghe bòcias de téula, sas de bidru si ndhe bogaiant de sas ampullas de gazosa 3. botz'e figu, duas ti mascant! ◊ botz'e péssighe che simai ndh'apas bidu! ◊ narat botz'e fàula chi no ch'essit in cussa zanna!◊ cussa cosa est sidhada e totu a una bòcia Surnames and Proverbs smb: Boccia, Bozza Scientific Terminology ggs Etymon itl. boccia Translations French ballon English ball Spanish pelota Italian pallóne German Ball, Fußball.

cocoròne, cocoròni , nm Definition cosa a còcoro, css. cosa tundha, allomborada, lea de terra; essidura o ufradura de pistadura in sa carre; genia de petonadura de is pilos de sa fémina a bisura de tedile / c. de ní, de casu friscu, de cera = botza de nie, de casu, de chera Synonyms e antonyms burone, gurone / bàldile, léura / cocoroi 1, tzulumbone / ciónciu, cucajone, cucale, cuchedha, mogno, picioce Etymon srd. Translations French boule English any round body, ball globe Spanish bola Italian còrpo rotóndo, palla, glòbo German Ball, Kugel.

grómeru , nm: gróminu, grómuru, grórumu Definition lómboru de cosa, mescamente filu imbodhigau, ma fintzes nodu / rúghere che grómeru = a unu muntone? Synonyms e antonyms arrumbuloni, giómeru, giomo, lómberu, lombiscedhu, lórimu / cdh. grummótzulu Sentences zuchet duos bete gròmeros de filonzu 2. intendhendhe gai, a tziu Bachis si li at postu unu grómeru in bula Etymon ltn. *glomulus Translations French pelote English ball (of thread) Spanish ovillo Italian gomìtolo German Knäuel.

ilboligàre , vrb: ilvoligare, irbodhiare, irbolicare, irboligare, irvolicare, isbodhiare, isboligare, isvodhiare, isvoligare, ivoligare, sbodhiai Definition apèrrere, istèrrere una cosa imbodhigada o fata a lómboru (o a lobos); foedhare de una chistione coment’e ispiegandhodha; rfl., nau de sa manera de fàere sa cosa, fàere impresse, cun lestresa, cun coidau Synonyms e antonyms illorigare, ispirigare, istèrrere, istròbere, istrobillai, spodhai / acoidai, ispontziai | ctr. allomborae, imbodhiai / istentare Sentences at isvoligadu s'atzola ◊ si nche at irbolicau sa fardeta ◊ est pensandhe a comente irboligare su filu de sa vida sua 2. aiat in mente de fàghere unu discursu difítzile e isvoligadu cun chentu lemas, ma posca at timidu chi l'apataiant in calchi modu cun su professore 3. si no t'irbóligas ti lasso e mi che andho! ◊ cheret chi nos isvodhiemus si cherimus fàghere a tempus! ◊ bi sunt cudhos chi pro s'irboligare de chistiones e pilisos truncant in curtzu: si fuint!◊ cosa de nudha a l'irbolicare sa pràtica de un'amicu suo in ufíssiu!… Translations French dérouler, démêler, déployer, se dépêcher English to unwind, to roll into a ball, to lay, to hurry up Spanish devanar, extender, darse prisa Italian svòlgere, dipanare, distèndere, spicciarsi German abwickeln, ausbreiten, sich beeilen.

lómberu , nm: lómboru, lómburu, lómeru, lómuru, lúmburu Definition filu po tessíngiu imbodhigau a bisura de bòcia / lómberu de abis = puzone de abe, candho si faghet a unu túturu paret unu lorumedhu; min. lomberischedhu Synonyms e antonyms arrumbuloni, giomo, gromeredhu, grómeru*, lombiscedhu, lórimu Sentences bi at magasinos de lòmberos e tessinzu ◊ su moentedhu si at papau sa funi: lobai sa prova, duus lumburonis de trama!…◊ si pigat su filóngiu de duus lómburus po fari su trotoedhu ◊ chini nd’at pigau su lúmburu de cotoni asulatzu? Translations French pelote English ball (of thread) Spanish ovillo Italian gomìtolo German Knäuel.

rumbullòni, rumbulòni , nm: arrumbuloni* Definition cosa imbodhigada tundha, cosa fata a lómboru Synonyms e antonyms gromeredhu, grómeru, lómberu, lombiscedhu, lórimu Idioms csn: fai, faisí a r. = a ballina, a lórumu; r. de bremis, de abis = murútulu, muntone de bermes, de sorde, de abe Sentences is abis foras de su casidhu si funt fatas a rumbulloni Translations French balle, masse arrondie English ball, roundish mass Spanish bola Italian palla, ammasso rotondeggiante German kugelförmiger Haufen.

sciampíta , nf, nm: sciampitu Definition su passu prus fàcile de su ballu sardu, genia de manera de mòvere is peis ballandho, coment'e atzopiandho, brinchidedhu (ma fintzes una genia de iscucuricàrgiu chi unu balladore, poderau cun àteros duos istacaos de su giru, faet ballandho furriau a peis in artu, a conca a bàsciu); manera de ballare, genia de ballu / fai s'isciampita a unu = parare s'anca Synonyms e antonyms ciapita, tzopita / ballu Sentences a sciampitas altas acomenti a nosu mancu bosatrus badhais! ◊ bai ca oi no dha fais sa sciampita cun sa sposa a su costau! ◊ cun d-unu brínchidu si fut postu conca a bàsciu e peis a susu e iat fatu sa sciampita, sighendu a badhai ◊ o Luisicu, dh'arriscas de fai una sciampita? Etymon srd. Translations French entrechat, pas de danse sarde English sardinian ball step Spanish paso del baile sardo Italian scambiétto German Kreuzsprung, Entrechat.

sòlbere , vrb: sòlvere, sòrbere, sòrvere, sòvere Definition fàere o torrare cosa tostada a brodu, lícuida, a fortza de fogu, còere meda fintzes a s'isfàere: si narat fintzes de elementu o sustàntzia apedrada o cagiada chi si ammesturat cun abba o àteru deasi a tales d'essire, impare, unu matessi lícuidu; in cobertantza si narat de àteru de dificurtosu; nau de filu fatu a madassa, istirare pigandho su càbudu po dh'imbodhigare a lómburu o in cannedhos prontu a dh'impreare / pps. sólbiu, soltu, sórvidu, sortu / si sorbet in buca (nau de cosa de papare) = s'isfait sentza dhu matziai Synonyms e antonyms iscagiae, issortighinare, sciolli, solivrinare, solobrare | ctr. apedrare, cagiare Sentences sòrbere su nie, su sale, su túcaru, s'ozu porchinu, su frommentarzu ◊ su suore chi amus lassadu in logu anzenu inoghe aiat fatu sòlvere sos granitos puru! ◊ solve su nie pro ch'in abba si aviet in sos rios! ◊ cuss'àstragu no si sorbet ◊ si no mi pagas ti solvo che seu! ◊ su basolu si che sorbet si lu coghes tropu ◊ custa pira si sorbet in buca! 2. cherimus sòrbere cussos códules de malíssia chin sa luche bertera de s'intelletu (F.Satta) 3. mastru Preítia no si est sórvidu in suore! ◊ non balet chi ti solvas in suore crabiolendhe, pesèndhedi reu suta sas ancas de su domadore (Raga)◊ penso chi at tota sa rejone si atitendhe si solvet in piantu Etymon ltn. solvere Translations French fondre, dissoudre, dévider English to melt, to wind into a ball Spanish deshacer, derretir, devanar, ovillar Italian sciògliere, disciògliere, dilüire, liquefare, dipanare German schmelzen, auflösen, verflüssigen, abhaspeln.

«« Search again