Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

caladòris , nm pl Definition trastighedhos chi serbint a pigare istrégiu budhiu postu in su fogu Etymon srd. Translations French poignées pour saisir un objet chaud English small grips Spanish agarrador Italian presine German Topflappen.

cambizàre , vrb Definition annestrare, domare unu cuadhu a camminare comente bolet chie dhu cicit Etymon srd. Translations French dresser un cheval English horse training Spanish adiestrar el caballo Italian addestrare il cavallo German zureiten.

candhidàre , vrb: candidai Definition pònnere in lista, propònnere a ccn. po dhu votare a calecuna cosa Sentences si est candhidadu a cussizeri ◊ l'ant candhidadu a síndhigu ◊ currei, currei a innòi, s’intruxu est candidau: sa lista 'e su caboni sa lítera at mandau! 2. po sa morti immoi seu candidau: beni candu centenàriu in su letu mi agatas sonnigosu e fidau! (Lg.Melis) Translations French proposer un candidat aux élections English to propose s.o. as a candidate Spanish candidatar, presentar como candidado Italian candidare German als Kandidaten aufstellen.

clàmu , nm: cramu Definition su acusare una fura, giare sa chèscia; su tzerriare, pedire agiudu Synonyms e antonyms chensa, denúntzia / agiutóriu Etymon srd. Translations French action de dénoncer un vol, réclamation English complaint Spanish denuncia, llamamiento Italian denùncia di còsa rubata, reclamo German Anzeige, Beschwerde.

colàda , nf: colata Definition su colare, su passare; su logu inue si passat o un'iscuta de tempus, un'intrada una essia lestra a unu logu; unu tanti; una manu (de trebballu), una lómpia lestra, faendho trebballu / èssere in c. = aundi si passat o si depit passai, candu si passat, passendi Synonyms e antonyms passera / atraessada, passada, trasida Sentences a domo sua bi so intradu una colada ◊ s'ortu est in colada, a oru a caminu!, e bi so intradu nessi a compidare 2. una colada de zente irbaia bi est in totue 3. in binza bi cheret dadu una colada de tzapu, nessi pro s'erba meda Etymon srd. Translations French passage, donner un coup de… (chiffon, fer, ect.) English rub, passage, soup Spanish pasaje, paso Italian passata German Seihen.

comogòmo , avb Definition immoi immoi, calecunu minutu faet deasi pag'ora de no pòdere nàrrere tandho), ma fintzes própriu in custu momentu Synonyms e antonyms antoras, issara, maitotu, paghessora, tandhodandho Sentences nos namus peràulas mai nadas, nàschidas comogomo intro de su coro ◊ che est essidu comogomo: azummai faghiaizis paris isse essindhe e tue intrendhe ◊ comogomo fis rindhe e como ses pranghindhe: ello macu ses?! ◊ comogomo ses a mesudie e luego a sero! 2. l'apo connota sempre malàida, cussa fémina: comogomo at a sanare, issa!… Etymon srd. Translations French il y a un instant English just now Spanish hace poco Italian un àttimo fà, testé German jetzt gleich.

concevàre , vrb: concivare Definition cuncordare filedhos, filare trobedhas po ingannare a unu Synonyms e antonyms contzebire Translations French dresser une embûche, tendre un piège English to plot Spanish hacer trampas Italian ordire insìdie German Ränke schmieden.

corroédhu , agt Definition corroi minore, nau de su piciochedhu chi est unu pagu malu Synonyms e antonyms arrabbugiu, mauchedhu Translations French un peu méchant English naughty Spanish malo Italian cattivèllo German etwas unartig.

crastinadòre , agt Definition chi tirat agoa, a longas Synonyms e antonyms coilongu, coizosu Translations French qui remet à un autre temps English deferred Spanish rezagante Italian procrastinatóre German wer verschiebt.

cruàncinu, cruànciu, cruàngiu, cruàntzinu, cruàntzu , agt Definition nau de frutuàriu, chi est pagu cotu Synonyms e antonyms cruatzu, cruàxini, crudonzu, cruinciolu / cdh. crudànciu Etymon srd. Translations French un peu vert (pas mûr) English a little harsh Spanish un poco verde Italian acerbétto German etwas unreif.

crudónzu , agt: cruonzu, cudronzu Definition nau de cosa posta a còere o de frutu, chi no est cotu bene Synonyms e antonyms arbau, cruànciu, cruàxini, cruinciolu Etymon srd. Translations French un peu cru, un peu vert English a little cooked (unripe) Spanish un poco crudo Italian crudetto German etwas roh.

cumbeniàre , vrb: acumbeniare* Definition pònnere is cumbénias, is comodidades, mescamente in sa domo Synonyms e antonyms acumbenentziare Translations French doter un appartement de tous les conforts English to provide with comforts Spanish poner comodidades en la casa Italian provvedére del conveniènte, di comodità German für die Bequemlichkeit sorgen.

cummissariàre , vrb Definition pònnere unu cummissàriu a contivigiare un'amministratzione, un'aziendha, mescamente candho s'autoridade chi ndh'est mere e dha cumandhat at bistu chi no balent o no arrennescent a fàere su dovere is amministradores ordinàrios (o mancant deunudotu) Translations French nommer un commissaire English to administer through an external commissioner (a body) Spanish nombrar un comisario, intervenir Italian commissariare German unter kommissarische Verwaltung stellen.

curtzarínu , agt: curtzurinu Definition min. de curtzu, chi est unu pagu curtzu Synonyms e antonyms cultighedhu, cultzitu, cursiciolu | ctr. longhitu Sentences s'at postu cartzones curtzarinos Etymon srd. Translations French un peu court English a little short Spanish cortito Italian un po' córto German etwas kurz.

debbilóngiu, debbilónzu , agt Definition debiledhu, unu pagu débbile Synonyms e antonyms | ctr. folte Sentences fit mesu surdu e zughiat sa vista puru debbilonza Etymon srd. Translations French un peu faible English pretty weak Spanish un poco débil Italian debolùccio German schwächlich.

gamedhàre , vrb: amedhare* Definition betare apare totu a unu duos tàgios de bestiàmene, avesare is angiones a abbarrare impare cun is àteros, is pegos noos a abbarrare in su tàgiu, a cònnoschere su pastore, ammasedare; nau de gente, fàere amedhu, avesare a istare impare cun is àteros Synonyms e antonyms abbamare, acedhae, achedhonare, aggamai, aggrustare, ammeschiare, ingamai | ctr. iscamedhare, stagiai Sentences sas balenas allatant che a sos animales chi gamedhamus Translations French socialiser, habituer un animal à vivre l'un avec l'autre English to socialize Spanish acostumbrar al ganado a vivir en el rebaño, socializar Italian abituarsi alla compagnìa, socializzare German vergesellschaften, sozialisieren.

imbotàre , vrb: impotai Definition pònnere in is botos sa cosa de chistire Etymon ctl. empotar Translations French mettre dans un pot English to pot Spanish envasar Italian méttere in vaso, in baràttolo German in ein Gefäß tun.

incaparonàre, incaparronàre , vrb Definition betare, bestire su caparone, ammantare o bestire bene Synonyms e antonyms acabbanai, acaparronare, acapotare, acavanai, acugudhare, ammantai, incapotai | ctr. innudare, iscuguzare Translations French envelopper dans un manteau English to cloak Spanish encapar Italian ammantellare German mit einem Mantel umhüllen.

incapotài, incapotàre , vrb: ingapotare Definition pònnere o bestire su capoto Synonyms e antonyms acabbanai, acaparronare, acavanai, acugudhare, ammantai, incaparonare Translations French envelopper dans un manteau English to put an overcoat on Spanish poner el abrigo Italian incappottare German einen Mantel anziehen.

incarrutzài , vrb rfl: incurrutzai Definition agiummai coment'e pònnere in su carru: pònnere, imbarare a pitzu de calecuna cosa Synonyms e antonyms acotzai, arrambare, arremai 1, asubai, imbarrigare Sentences dh'at incurrutzau a su muru ◊ no abarris sempri incarrutzau a mei: bai e gioga! ◊ incurrutzat sa conca apitzus de su coscinu, ma sonnu nudha ◊ at incurrutzau sa conca asuba de su codhu de s'amigu Etymon srd. Translations French mettre un objet sur qqch English to lay down Spanish poner encima de algo Italian adagiare sópra German niederlegen.