immelmàre , vrb: immermare, irmermare, irmermiare, ismermiai, smarmai Definition bogare de pare sa carena, segare is arremos o mermos; bogare, segare su burdàmene de una mata, is cambos chi no balent o istrobbant sa créschia Synonyms e antonyms irmermedhare, iscempiai, iscroniai, iseniare, istropiai, isvrembare, sciguriai, sciorbedhai / immalmare, irgemmellai Sentences si ti ponzo manu, oe t'irmermo! 2. e tenio àsiu, deo, a ischirrare, a ilmutzare, a bogare in loba, a pudare, a immelmare, a isalmentare: nudha, una binza betza prena de malesa! (A.Cossu) Etymon srd. Translations French démembrer, défigurer, ébourgeonner English to prune, to disfigure, to split up Spanish desmembrar, deschuponar Italian smembrare, sfigurare, scacchiare German zergliedern, ausgeizen.

iscariolàre , vrb Definition guastare sa cara a cropos o cun calecuna cosa Synonyms e antonyms iscempiai, iscroniai, sciguriai Etymon srd. Translations French balafrer, défigurer English to disfigure Spanish desfigurar Italian sfregiare, sfigurare German verunstalten, entstellen.

iscroniài, iscronniàre , vrb: isgroniare, isgruniare Definition segare a matzigadura cun is serros (fórtighes); fàere a befa, fàere abbarrare male, fàere iscrónniu, figura metzana; fintzes pònnere istrúpiu faendho faina, fàere male sa faina, fàere dannu o guastu a sa bisura; pistare su sede de su laore, s'ispiga, a manera de ndh'essire su granu Synonyms e antonyms scumpàrriri / bisestrare, immelmare, iscariolare, iscrentiare, sbisuriai / iscravigai 2. ita làstima de piciocu: no dhu fatzas iscroniai! 3. ti podet digollare iscronniàndheti su tratu bellu de sa carena (A.Mura)◊ pòvera gama, a su puntu chi l'ant iscronniada, tundhendhe temperaos a binu! 4. in sa triulera, in s'arzola si fragassat s'ispiga e s'isgróniat su ranu ◊ su ranu chi no est bene isgruniadu si narat cuguzadu Etymon itl. scornare Translations French défigurer English to disfigure Spanish hacer quedar mal, desfigurar Italian sfigurare German verunstalten.

iselmoràre , vrb: isermorare, issermonare, issermorare Definition pònnere bisestru, fàere dannu mannu a persona, mata, animale, a puntu de èssere fintzes légiu / a/c.: si narat issèrmoret e issermonet, cun acentu tónicu in posidura diferente Synonyms e antonyms bisastrare, iscrentiare, istropiare, sciguriai Sentences sa tràbila zirat a tundhu de su fedu timorosa chi matzone de sas trampas, imbijosu, no l'issermonet su fizu de su frore de sa coda Translations French défigurer English to disfigure Spanish afear, estropear, desfigurar Italian deturpare German entstellen.

sbisuriài , vrb Definition guastare sa cara, sa bisura; nau de unu trastu, pèrdere su colore Synonyms e antonyms infeire, isbisuriri, iscaranare 1, iscrentiare, sfigurai, slegiai / ilbiadire, iscolorire 2. custu pannu est sbisuriau, at pérdiu colori ◊ sbisuriau de fadiori no arrennesciat a movi prus nemancu is peis ◊ pòberus cristianus, sbisuriaus de is bombas chímicas! Etymon srd. Translations French défigurer, déformer English to disfigure Spanish desfigurar Italian sfigurare, deturpare German verunstalten, entstellen.

«« Search again