blàu, blàvu , agt: brabu, brau Definition genia de colore, prus che àteru asulu cotu Synonyms e antonyms biaitu, bleu, bronetinu, coloricheli, méschinu Surnames and Proverbs smb: Brau Scientific Terminology clr Etymon ctl. blau Translations French bleu bleu clair (ciel) English sky blue Spanish azul celeste Italian azzurro, celèste German himmelblau, hellblau.
brodósu , agt: brojosu, broosu Definition chi est totu brodu, brodisbrodis, nau de unu papare chi portat abba meda e pagu cosa de matzigare Synonyms e antonyms brodolosu, broulabbróula / ambulosu, suciosu / cdh. brudosu | ctr. cagiau Etymon itl. Translations French clair English watery Spanish caldoso Italian brodóso German mit viel Brühe.
ciàru , agt, nm: claru, craru, giaru Definition nau de colore, chi est pagu cotu o fintzes chi giaet unu pagu de lughe; nau de una chistione, de unu fatu, de una cosa, chi si biet bene meda o si connoschet e cumprendhet luego o s'intendhet bene distinta; foedhandho de logu, su craru est un'ispuntone de monte, unu tretu chi essit de prus e de ue faet a crarizare, abbaidare e bíere prus logu Synonyms e antonyms ladinu, límpiu, lúchidu, iscrariatu, nódinu / bica, codhu 1, incraradorza | ctr. cuadu, iscurosu Idioms csn: bogai, bogare sa cosa a c., a s'acrara = dare a ischire sa cosa; claru a bidha, claru a ponente = faci a bidha, faci a ponente; zúghere una cosa a c. = a ogru, de la poder bídere; in ciaru = a craru (ctr. a cua, a s'acua); a s'acrara = su ctr. de a s'acua, in manera chi si biat Sentences est una die crara: su logu si che podet bídere atesu meda ◊ zughet bestimenta de colore craru ma sériu ◊ issa portat is ogus unu pagu prus crarus de cussus de is sorris 2. est craru che a s'ogru de su sole ◊ est craru che in pranta de manu ◊ mi at nadu peràulas ciaras e ladinas ◊ dae cussa bica si podet bídere su campu craru ◊ andat sa boxi insoru clara clara in su logu ◊ su dotori itzérriat sa mama e dhi narat craru e tundu ca su fillu no podiat sighiri aici 3. sos contos de su sidhadu apustis sunt essidos in claru de lughe e fint sodhos furados! ◊ zúghelu a craru, su bestiàmine, no ti che lu furent! ◊ su chi possedis ndhe lu furas in ciaru e a s'acua ◊ is oberajos a cuadhu poderant a s'acrara su pannu Surnames and Proverbs smb: Craru Etymon ltn. clarus Translations French clair, connu English manifest Spanish claro Italian chiaro, manifèsto German deutlich.
dislindàdu , pps, agt Definition de dislindare; chi si podet bíere bene Synonyms e antonyms ciaru, ladinu Translations French clair, net English distinct Spanish claro, deslindado Italian distinto, chiaro German klar.
iscrariàtu , agt: iscraricatu, iscraricau Definition chi at pérdiu su colore, chi si est fatu in colore prus craru / betzu iscraricau = isconfusu, scurumu Synonyms e antonyms ciaru, irbiaridu, iscoloriu | ctr. inghelatu, iscuricosu Sentences su chelu fit tintu de colore rosa iscraricatu ◊ su biaitinu est unu colore biaitu meta iscraricatu ◊ sos montes si sont tinghenne de unu ruju iscraricatu, marcanne unu pacu de ventu Translations French éclairci, clair English cleared Spanish aclarar Italian schiarito, chiaro German hell geworden.
ladínu, làdinu , agt: làtinu Definition chi si paret bene meda, chi est craru, si cumprendhet chentza mancu bisóngiu de dh'ispiegare; nau de fémina allatandho, chi su late dhi essit bene meda Synonyms e antonyms ciaru, francu, nódinu, pàdriu / sbucaciau, lendharzu Idioms csn: a sa ladina = in manera crara; préssiu l. = isperraghe, chi sa purpa ispítzigat bene de s'ossu; oghi làtinu = chi zughet sos ogros de colore craru Sentences como est làtina a totus sa veritate ◊ fit ladinu dae deris chi teniat de frocare ◊ los bidimos in giaru e in ladinu chi tantu ndhe restamos persuasos (G.Masala)◊ sient sas peràulas ladinas chentza pònnere in mesu un'imperò! ◊ sunt ladinos a cara chi ant bufadu ◊ cust'istifinzu est ladinu ◊ est ladinu chi est comente ses nendhe 2. cantamus a boghe ladina pro rebudhire in fizos nostros sa limba sarda 3. concruo nendhe a sa ladina: leges, cumandhamentos no sunt piús in usu! Surnames and Proverbs prb: s'àinu est ladinu a s'órriu, su macu a su faedhu Etymon ltn. ladinus Translations French clair, évident, logique English clear, obvious, logical Spanish claro, evidente, lógico Italian chiaro, evidènte, lògico German klar, sichtlich, logisch.