A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

lentína, léntina , nf Definition istidhighedhu piticu de abba candho cumènciat a pròere, candho faet abbighedha fine Synonyms e antonyms arrosina, irmimisia, modhina, papuschina, paspia, proischina, tzibina Sentences cantu bellu, maju, e incantosu: de fiores divinos as tesoro, de cantos d'aes e lentinas d'oro tue ses dispenseri generosu! (P.Fais) Scientific Terminology tpm Etymon srd. Translations French petite pluie fine, gouttelette English drizzle Spanish llovizna, calabobos Italian pioggerèlla German Nieselregen.

lentinàda , nf Definition su lentinare, abbighedha lébia, de pagu contu Synonyms e antonyms civinara Sentences custu mengianu at fatu una lentinada Etymon srd.

lentinadúra , nf Definition su lentinare, fàere abbighedha fine, orrosina Synonyms e antonyms arrosina, papuschina, proischina, tzibina Etymon srd.

lentinàe, lentinài, lentinàre , vrb Definition cumenciare a pròere, pròere a istídhigos pitichedhos, abbighedha fine (3ˆ p. sing. lentinat/léntinat) Synonyms e antonyms arrevinae, arrosinai, cibinare, lentizae, mirmisiare, modhinare, papuschiare, proighinai Sentences v'aviat unu pacu de ventu e fit comintzandhe a lentinare 2. sa gula mi ant astrintu sos ingannos e sos gútzios de túcaru e belenu chi lentinandhe mi est su loru anzenu ◊ cussa melodia lentinat ternura Translations French pleuviner, pleuvasser English to mist Spanish lloviznar Italian piovigginare German nieseln.

lentiòni lantiòne

lentiscanàre , vrb: lestincanare Definition andhare a lestínchinu po dhu arregòllere (frigare) e fàere ógiu Etymon srd.

lentíschinu , nm, agt: lestíncanu, lestínchenu, lestincu, listíncanu, listíncaru, listínchine, listínchinu, listincu, lostíncanu, lostincu, lostrincu, lustínchinu Definition su frutu chi bogat su modhitzi, a granighedhos pitichedhos, bonu po fàere ógiu; sa linna etotu Synonyms e antonyms arrostincu / chessa, gessamodhícia, modhici, ollestincu Idioms csn: ozu listínchinu = ollu de lestincu, ollustinci; fricare su listínchinu = ispilire, fagher rúere su l. a s'isterzu dae sos rampos colèndhelis sas manos Sentences undhas de prumu ant allepizau su lentíschinu ◊ no tochedas cussu ramu birde: lassàdelu chi muschet galu de lustínchinu e mudhitzina ◊ su listíncaru giamat sas puzones e a su lidone current sos pisedhos ◊ su monte est cuguzadu de calacasu, listíncanu, élighes e chelcos 2. sa lughe fit a candheledha a ozu lestínchenu Scientific Terminology mt, Pistacia lentiscus Etymon ltn. lentiscinus Translations French lentisque English lentisk Spanish lentisco Italian lentìschio German Mastixbaum, Mastixstrauch.

lentíxa, lentíza lentíge

lentizàe , vrb Synonyms e antonyms arrosinai, cibinare, istedhiare, lentinae, modhinare Etymon srd.

lentizósu , agt Definition nau de ccn., chi portat sa cara totu a pintirighinos Synonyms e antonyms appannugau, neadu, pibirinadu, pibirinosu, pintarinadu.

lentolàda , nf Definition tanti de cosa (es. orrobba de samunare) chi faet a pigare in d-unu lentzolu impreau coment'e pannitzu Etymon srd.

lentólu lantzóru

lentoràda , nf Definition su lentorare, su betare lentore; fintzes abbighedha de pagu contu fine che lentore Sentences custa est una lentorada, no una próida! Etymon srd.

lentoràdu , pps, agt Definition de lentorare; chi est úmidu de lentore Synonyms e antonyms lentoridu 2. su logu custu manzanu chito fit totu lentoradu.

lentoràre , vrb: lentoriare Definition betare o calare lentore, fintzes fàere abbighedha fine che lentore Synonyms e antonyms lentorire, orrosiai, saghinare, serenai 1 Sentences lentorat in sas notes de istiu ◊ chelos, lentoriade!◊ su sede lentoriadu est lentu Etymon srd. Translations French deposer de la rosée English to fall dew Spanish rociar Italian cadér rugiada German tauen.

lentòre, lentòri , nm Definition genia de abbita finevine de no si pòdere bíere, mancu, chi in notes craras calat de is aeras e isciundhet o úmidat su logu / l. màsciu = bedhia, chidhighia Synonyms e antonyms saghina, sanenu / cdh. lintori, sainàglia Sentences pàghida e serena che lentore chi ruet in note crara de s'aera, una rusina tépia e lezera bagnat sa terra (G.Deriu)◊ apenas chi che leat su lentore atacamus a binnennare ◊ sa campagna est bisèndhesi in beranu e paret sa modhina unu lentore ◊ semus chei su lentore: a sa prima iscampiada de su sole iscumparimus Etymon ltn. lentore(m) Translations French rosée English dew Spanish rocío Italian rugiada German Tau.

lentoriàre lentoràre

lentorídu , pps, agt Definition de lentorire; nau de su logu o de sa cosa lassada fora su note, chi est isciustu o úmidu de lentore Synonyms e antonyms lentoradu.

lentorínu , agt Definition de su lentore / a l. = che a su lentore, abbellu abbellu, pàsidu; pròere a l. = fàere abba lena lena, orrosinare Sentences sa frina lentorina mi carignat su coro… 2. candho falat cuss'abba a lentorinu sàssiat sa terra Etymon srd.

lentoríre , vrb: allentorire Synonyms e antonyms lentorare, saghinare, serenai 1 Sentences su note in beranu lentorit totu Etymon srd.