A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

legislatziòni , nf: lezislatzione Definition su fàere is leis, is leis etotu chi funt in fortza.

legísta , nm Definition chie connoschet bene is leis Translations French juriste English jurist Spanish jurista Italian giurista German Jurist.

legitédhu , agt Definition chi est unu pagu légiu Synonyms e antonyms feighedhu, legedhu.

legítimu , agt: lezítimu, ligítimu, lizítimu Definition chi est cunforma a sa lei, nau prus che àteru in su sensu de dha tènnere, calecuna cosa, in manera onesta, a norma de lei, cun arrexone / fizu lezítimu = fillu tentu in famíglia, de sa fémina (o de s'ómini) chi unu (o una) at cojau Synonyms e antonyms létzitu | ctr. mostrengu / buldu Sentences cussa peta fit parte lezítima e parte furada ◊ in cue b'aiat prus burdos chi no lezítimos Etymon itl. Translations French légitime English lawful Spanish legítimo Italian legìttimo German rechtmäßig.

légiu , agt: lexu, letzu, lezu Definition chi no est bellu, no praghet a sa vista; fintzes chi andhat male, chi no praghet / min. legedhu, legitedhu, legiatzu; légiu po arrori = feu che cane Synonyms e antonyms feu | ctr. bellu, elmosu / bonu Sentences cussu giòvunu parit unu spraberi, légiu che su pecau! ◊ issa no est giòvuna ne bècia, ne bella ne lègia ◊ cussa fémina est lègia che una tentatzioni ◊ cussu est unu grandu arricu, ma légiu cument'e unu dimóniu 2. est légiu candu is cosas essint mali ◊ sa cosa prus lègia, e ndhe giutzo ancora is umbras, fut candho si giaiant s'ógiu de merlutzu ◊ apu fatu unu bisu légiu Etymon ctl. lleig Translations French laid English ugly Spanish feo Italian brutto German häßlich.

legiúscu , agt Definition chi est unu pagu légiu Synonyms e antonyms legiatzu Sentences est una picioca legiusca ma arrica.

legixédhu , agt Definition chi est unu pagu légiu Synonyms e antonyms feighedhu, legedhu, legitedhu.

legósu , agt Definition nau de ccn., chi bolet tènnere arrexone sèmpere issu Synonyms e antonyms abbetiosu, testarrudu.

lègra , nf Synonyms e antonyms avere, bresca, melarègia, regra*.

legrunítu , agt Synonyms e antonyms crochidu, launiu, loguniu, tzotzidu Etymon srd.

légu , agt, nm Definition chi o chie no bi at istudiau / para l. = chi no narat missa, sendhe chi no at istudiadu; torrare de preíderu a l. = isciusciai de predi Synonyms e antonyms inarfabbetu Sentences unu síndhigu legu no podet dare mezoros de giudu! ◊ sos istudiados no sunt legos 2. Frannàssiu de Làcuni fiat para legu de is Capucinus de Castedhu ◊ est torradu dae preíderu a legu Etymon spn. lego Translations French analphabète, illettré English illiterate Spanish analfabeto Italian analfabèta German Analphabet.

legúmene, legúmini , nm: alegúmini*, ligúmini Definition una parte de is laores (loris a tiradura), cudhos chi faent su granu aintru de una tega chi candho sicat si aperit in duas perras: fae, pisu (basolu), pisucre, basoludundhu (chíghere), lentígia, e àteros, totu bonos meda po alimentu ca giughent proteinas meda Idioms csn: l. de bona cotura, de bonu cotu = chi coghet bene, bonu a còghere (segundhu comente est collidu, unu pagu friscu o tropu sicu dae su fundhu, coitat o istentat de prus coghindhe).

legúra , nf Definition su difetu de su legosu Synonyms e antonyms cotilesa, perronia, tostorrímine Etymon srd.

legústa , nf: alagusta*, ligusta Definition genia de animale de mare, a corgiolu grussu (prus che àteru de mesania), totu a farrancas longas (genia de cambas), e coment'e duos corros longos longos (antennas), cricau po licantzadoria: faet abbitu in logu de orroca a baranta e chimbanta metros suta ma si faet crèschere fintzes in logu fatu apostadamente (marrufu) Scientific Terminology crx, palinurus vulgaris.

leh! , bvrb Definition truncadu de lea, impr. de leare: piga!, aferra!, aguanta! Sentences leh custu: intrachelu a domo! ◊ leh impresse ca m'est ruindhe!

lèi lèa

lèi 1 lè 1

leía , nf Definition cosa chi si credet, chi si costumat a crèdere Synonyms e antonyms credinzu Sentences calecuna leia che aiat po s'interru, in bidha? ◊ s'ispinzu a su mortu dhu faiant ca che fiat sa leia ca chinono sa morte che ndhe pighiat àteru de dommo! Etymon srd.

leidàde , nf Definition manera de fàere abbellu, cun atentzione, arrespetu e crabbu Synonyms e antonyms delicadesa, finesa Sentences Billia mi at giutu che rechíllia, dàndhemi chin leidade totu sas craes de sa libbertade (G.Brocca)◊ tògami chin leidade! ◊ pro cussu be cheret leidade, non fortza!◊ bi at unu grómeru de filedhos chi cherent ispiricaos chin leidade, totus a unu a unu Etymon spn. levedad.

leidòra , nf: lividora Definition marcu druchesau in sa carre po pistadura Synonyms e antonyms allibidoramentu, frincu, libidore, libidura, lidigori, macru, pistadura, sambellutau Sentences custa pòvera carena giughet in dogni parte lividora Translations French bleu English bruise Spanish cardenal Italian lividura German blauer Fleck, Striemen.