A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

lantzíta lancíta

lantzitàda , nf Definition puntura o cropu de lancita Synonyms e antonyms cdh. lancitata Etymon srd.

lantzitài, lantzitàre , vrb Definition púnghere, segare, apèrrere a lantzita (nau mescamente de un'ufradura chi at fatu matéria) Sentences su dutore mi at lantzitadu su pódhighe totu cantu est longu pro mi ndhe bogare sa martza ◊ si lantzitànt fintzas a si fai essiri sànguini 2. sa rúnzida chi li essiat dai corpus mi atraessaiat sos artúrios e mi lantzitaiat su sentidu (G.Ruju) Etymon srd. Translations French inciser English to cut (open) Spanish incidir Italian incìdere German einschneiden.

làntziu , nm Synonyms e antonyms brincu, illantzu, incannada, sàltidu Etymon srd.

lantzòla , nf: lentzola, linciola, lintzola, linzola, rintzola Definition genia de mata, no tanti manna, e frutu (upm) mannu cantu unu landhe, a corgiolu tostau, chiu tundhitu, manténniu a unu pitzu (genia de crobedha o raga, a dentes in is oros) chi s'istacat candho lompet / sa lintzola de cossa = gràndhula in ímbenas Synonyms e antonyms naciola*, nucedha, odhana Sentences tocat a iscutulare is lintzolas po ne fàere orrúere su frutu ◊ seus faenno su bodhignu de sa linciola Scientific Terminology frt, Corylus avellana.

lantzonàda , nf Synonyms e antonyms lantada Etymon srd.

lantzòne , nm Definition genia de istrégiu mannu, cadhàrgiu de arràmene po su prus istangiau Synonyms e antonyms cadhàrgiu, labia, labiedhu, labiola Scientific Terminology stz.

lantzóru , nm: lenciou, lencioru, lensolu, lentolu, lentzolu, lentzoru, letolu, letzolu, linciolu, lintolu, lintzolu Definition telu mannu de orrobba fine chi si ponet a su letu, a duos pígios (lentzolu de asuta e lentzolu de asuba chi si arrebbucat), intremesu de banita e cobertas / allonghiai su pei cunforma a su lenciou = ispèndhere o fàghere su chi si podet; Maria lentolu = M. letolada, letolache, unu èssere fatu a pessamentu pro fàghere a timire sos minores Synonyms e antonyms nentzolu Sentences s'isposa cumenciaiat a preparare su corredo, filaiat su linu po dhu tèssede, cosiat tiàgias, lentzolos ◊ a su mortu dh'iant trogau in d-unu lantzoru ◊ bi teniat fressadas de lana pesosas e letolos de linu ◊ in pizos de lentolu est chirchendhe consolu…◊ mi ant zau billetones mannos, parent lintzolos!◊ portas lentzoru crutzu e po ammantai sa conca t'iscoberis is peis ◊ fui acanta de su fogu ricamendi unu lenciou candu ant bussau ◊ festus lantzorus e pannixedhus de linu Etymon ltn. linteolum Translations French drap English sheet Spanish sábana Italian lenzuòlo German Betttuch.

lanúdu , agt Definition chi portat lana, pilu meda Synonyms e antonyms lanosu, pilosu 1.

lanzèsa langèsa

lanzéu , nm Definition persona làngia meda, animale istasiu Etymon srd.

lanzía , nf, nm: lanziu Definition su èssere làngios Synonyms e antonyms langesa, langiore | ctr. rassària, rassura Etymon srd.

lanzicória , nf Synonyms e antonyms immarridura, langesa, langiore, marritzoni | ctr. rassura Etymon srd.

lanzigúmine , nm Definition su èssere làngios Synonyms e antonyms langiore, lanzia.

lanzínu langínu

lanziória , nf Synonyms e antonyms lanzicória Etymon srd.

lanzíu lanzía

lanzòtu , agt Definition chi est unu pagu làngiu Synonyms e antonyms langinu.

lànzu làgnu

lànzu 1 , nm Definition una genia de pische, de petza bona, ma de puntura velenosa Synonyms e antonyms aragna, tràcina Scientific Terminology psc, trachinus araneus Translations French weever English weever Spanish pez araña Italian trachino German Queise.