assirbonàe, assirbonàre , vrb rfl: assirvonare Definition fàere a sirbone, areste Synonyms e antonyms abberrisconare, agrestare, ammugronare | ctr. ammasedae Etymon srd.
assirbonàu , pps, agt: assirvonatu, assirvonau Definition de assirbonare Synonyms e antonyms agreste, agrestosu, aréstigu, cravosu | ctr. ammedhósicu 2. su poledhu fit assirbonau e no fachiat a ndhe li colare acurtzu ca si bortabat a carches ◊ pitzinna bella, ma mancari peri tropu assirvonata!
assirilàre asserilàre
assirilàu asserilàu
assiríu assidídu
assirvonàre assirbonàe
assissadúra , nf Definition
su assissai, aconciadura de su fogu
Translations
French
attisement
English
poking
Spanish
atizadura
Italian
attizzaménto
German
Anfachen.
assissài , vrb: assitzai,
atzitzai,
atzitzare Definition
acostire is tzitzones a su fogu, achicare, aconciare su fogu a manera chi tèngiat de prus; fintzes acoragire, nàrrere cosa a ccn. po chi si pòngiat a fàere
Synonyms e antonyms
achicai,
atzipare,
ischichinare,
scarrabbussonai
/
incidai,
insulliri,
insissiligai
Sentences
assitza, assitza acanta a su forredhu! ◊ at assitzau su fogu ca est pitzulau a tussi ◊ at assitzau bèni is mutzionis de su fogu e aciuntu linna
2.
caru Antoni Gramsci, as donau vida e libbertadi po ai assitzau s'ómini a sa lota! (G.Zedda)◊ mi aporrint unu tancu de petza e totus mi assitzant a papai ◊ sa molinàrgia cun su strúmbulu assitzat su molenti
Etymon
ltn.
*attitiare
Translations
French
attiser
English
to poke
Spanish
atizar,
hurgonear
Italian
attizzare,
rinfocolare
German
schüren.
assissiligài , vrb Definition agiummai coment'e insissiligai, fàere prus biatzu, prus biu (es. su fogu, unu béciu), nau fintzes in su sensu de pònnere ingúlumu, vítziu Synonyms e antonyms abbiatzai, abbibare, allicare, incurai Etymon srd.
assistènte, assistènti , nm Definition chie agiudat, atendhet a ccn. in ccn. trebballu Synonyms e antonyms agiudanti.
assisténtzia , nf Synonyms e antonyms agiudu, amparu, assistimentu, assistu.
assístere, assísti , vrb: assístiri Synonyms e antonyms agiudai, amparai, assestire, atèndhere, castiai Sentences si mi assistit sa saludi sigu a fai garas cun bosatrus Etymon itl. assistere.
assistidúra , nf Synonyms e antonyms assistimentu Etymon srd.
assistiméntu , nm Synonyms e antonyms assistidura, assisténtzia Etymon srd.
assistíri assestíre
assístiri assístere
assístu , nm Synonyms e antonyms
agiudu,
amparu,
assistimentu
Sentences
immoi donant s’assistu de custas pensionedhas
Etymon
srd.
Translations
French
assistance
English
assistance
Spanish
asistencia
Italian
assistènza
German
Beistand.
assitàre assidài
assitiài , vrb: sitiai* Definition incortare, acorrare o isserrare a ccn. in logu de ue no faet a fuire Synonyms e antonyms acometare, aggreghestare, segudare.
assitiaméntu , nm: sitiamentu Synonyms e antonyms arrocamentu, assítiu, incortamentu Etymon srd.