A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

apriutzài , vrb Definition pònnere su pilu, fàere istrantagiare su pilu, sa tzudha, intrare su fritu de s'assíchidu, de sa timoria Synonyms e antonyms altudhare, impriutzai Sentences est apriutzendumí sa prassoni ◊ at ghetau unu tzérriu… mi seu totu apriutzau!◊ sceti ca nci pensu mi apriutzu totu! Etymon srd.

apriutzíu , agt Definition chi portat sa tzudha po su fritu Synonyms e antonyms artudhau, atudhidu Sentences mi est passau ananti unu pillonedhu totu apriutziu Etymon srd.

apròba , avb, prep: aprobe, aprobi, apróbiu, aprope, aprova, aprove, proba Definition a pagu tretu, a pagu tempus, nau fintzes in su sensu de andhare bene a fàere ccn. cosa / gei est apróbiu!… = ch'est atesu meda Synonyms e antonyms acanta, acultu, afaca | ctr. atesu Sentences so essindhe ma no mi benit aprove a colare a sa Comuna ◊ si mi benit aprove lu tenzo! ◊ aproba est su Giudítziu universale: ma sos umanos vivent in delíriu e parent in continu carrasciale (P.Casu)◊ su fizu est aprova a recuire ◊ ge est a pinnicu e apróbiu cussu logu!… 2. che istat aprobe a Castedhu ◊ aprope a sa bidha bi at unu nurache ◊ sa barca fit aproba a che afundhare ◊ sunt aprobe a betare sa bòvida ◊ ch'est mesanote colada, aprove a sa una ◊ su Segnore est aprove de chie lu chircat Etymon srd. Translations French tout près, près de English near Spanish cerca Italian vicino German in der Nähe, neben.

aprobài , vrb: aprovai, aprovare Definition cunsiderare bonu, chi andhat bene; foedhandho de iscolas e de istúdiu, passare a unu a sa classe prus ainnanti, prus arta Synonyms e antonyms promòvere Translations French approuver English to approve of Spanish aprobar Italian approvare German billigen, zustimmen, versetzen.

aprobbài , vrb Definition osservare, cricare de bíere si una cosa o unu fàere currespondhet a beridade Synonyms e antonyms abberguare, iscumbatare, iscumproare.

apróbbu , nm Synonyms e antonyms iscumbata, iscumprou, provaveru Etymon srd.

apròbe, apròbi apròba

aprobiài , vrb: aprobiare, aproviai, probiare Definition bènnere a probe, apresu, nau in su sensu, prus che àteru po unu chi no si connoschet, de bènnere de logu istràngiu, diferente; andhare, atobiare, acudire totugantos a unu matessi logu; si narat fintzes in su sensu de torrare a domo Synonyms e antonyms acodie, acoltziare, acosiare, acostire, addopare, apriodhai, aproghilare, azobiare, ghirare | ctr. andai, tocai 1 Sentences torrau a aprobiai a innòi ses?! ◊ is fradis si furint aprobiaus e dh'iant saludau narandudedhi donniunu un'augúriu ◊ funt aprobiaus totus a su própiu logu 2. candu aprobiàt a domu si poniat a certai ◊ est andau a bíngia e ndi est aproviau a sa una Etymon srd. Translations French converger English to converge Spanish converger, reunirse Italian convèrgere German zusammenlaufen.

aprobiànu , agt: probianu* Definition chi est de is logos a fúrriu, acanta (probe) Synonyms e antonyms acultu.

aprobiàre, aprobillài aprobiài

apróbiu apròba

apróbu , avb: aprou Definition bene meda, de aguantare una prova Synonyms e antonyms benene Sentences custos oos sunt cotos aprou ◊ no naro, no, chi sas musas basadu mi ant aprou (A.Paba)◊ in su cuntrestu totus andhant aprou, ma chi essant chepare nono! ◊ sos altares sunt mudados aprou pro sa glória de sos santos ◊ custa càscia est tribagliada aprou in dogni parte ◊ candho sos puzonedhos naschiant lis batiazis aprou muschitos e leporedhos ◊ mujesit s'arcu aprobu Etymon srd. Translations French parfaitement English perfectly Spanish perfectamente Italian perfettaménte German perfekt.

apróbu 1 , nm Definition su aprobai, cunsiderare bonu, giustu Synonyms e antonyms aprovassione.

aprodadúra , nf Definition su aprodare Etymon srd.

aprodài, aprodàre , vrb Definition aferrare terra, acortzire, lòmpere a su portu o a logu inue faet a mantènnere firma una nave, una barca; lòmpere a calecunu logu, a un’arresurtau, a un'iscopu Synonyms e antonyms acostai, aprobiai | ctr. andai, tocai 1 Sentences sa zente chi at aprodau a s'ísula nosta in s'antigóriu de ue beniat? Translations French aborder, atterrir English to dock Spanish arribar Italian approdare German anlegen.

aprodéndiu , nm Definition logu a ue si lompet o si iat a bòllere lòmpere Synonyms e antonyms aprodu, iscopu Sentences a itasisiat costu su poeta bollit arribbai a s'aprodéndiu aundi prantat su pinnoni ◊ duas fregatas benias a Castedhu fiant a s’aprodéndiu (Pillai).

aprodhài , vrb Definition imbrutare, fàere màncias de brutesa (fintzes solu a su toca toca) Synonyms e antonyms ammammungiai, improdhai.

aprodhàra , nf Definition mància de cosa bruta, fintzes de aprapudhada Sentences cussus isprigus funt ammarciaus de is aprodharas de is dirus!

apródu , nm Definition logu a ue faet a si acortzire po ndhe calare de una nave, de una barca; logu a ue si lompet Synonyms e antonyms iscalu, poltu / aprodéndiu Sentences innui prus aprodu apu a cicai si custu mari miu est chentza de portu? (B.Lobina) Translations French lieu d'abordage English landing Spanish atracadero Italian appròdo German Landungsplatz.

aproegliàre , vrb: aproerzare, aprogherzare, aprovelzare, aproverzare Definition pònnere o nàrrere unu númene a ingiúliu a calecunu Synonyms e antonyms addiciai, allomingiai, annomingiai, aparalumenare, azistrare, imparanigiai, ingiuliare Sentences a unu tiu Bore l'aiat aproverzadu "Su ritardatàriu" ◊ sos voedhos los aproegliaimus pro los distínghere ◊ a su sínnicu l'ant aproegliatu "Aschiolu" ◊ ti at a àere aprogherzau babbu tuo?! (M.Ladu) Etymon srd. Translations French surnommer English to nickname Spanish apodar Italian soprannominare German einen Spitznamen geben.