Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

imbàsta , nf Definitzione pinniga chi si faet in is pojas de unu bestire po dh’allonghiare o incurtzare; puntu de filu chi si ponet a lascu (po cussu dhu narant fintzes lentu, sciamplu) po mantènnere s’orrobba firma innanti de dha cosire e chi si che tirat apustis; disegnu, progetu de is partes principales de un’òpera Sinònimos e contràrios ifeltza / prozetu 2. is piciochedhas funt imparendu a cosiri, ma po immoi ndi tirant s'imbasta e picigant is butonis ◊ si ti aturat tempus, apustis chi acabbas de ispruinai, ndi bogas is imbastas a cussa fordeta (F.Aresu) Ètimu ctl. embasta Tradutziones Frantzesu montage, structure, projet Ingresu frame, basting, plan Ispagnolu solapa, hilván, proyecto Italianu intelaiatura, progètto Tedescu Einfassung.

immínzu , nm Definitzione cosa chi si cuncordat, chi si aparíciat Sinònimos e contràrios codromíngiu, ordiminzu Frases sa burocratzia, apenas bidet imminzu de riforma, luego li frimmat sa fua cun trobeas bene astrintas ◊ chie no est in sas rimas dotadu de sos versos isoltos at s'imminzu (L.Ilieschi) Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu ébauche, projet Ingresu sketch, project Ispagnolu proyecto Italianu abbòzzo, progètto Tedescu Entwurf.

progétu , nm: prozetu Definitzione istúdiu e arrapresentatzione in paperi segundhu un'iscala inditada (o fintzes solu a foedhos) de css. idea, dissinnu, de cosa, aina, màchina, fràigu o àteru chi si bolet fàere, a manera de dhu pòdere bíere e pigare a ghia, ischire innanti ite totu ndhe podet bènnere, comente podet o depet essire finiu; dissignu, idea o contu chi si faet de calecuna cosa coment'e iscopu / fàghere ccn. cosa a prozetu = cuncordandho innanti su progetu Sinònimos e contràrios dessignu, idea, ordiminzu Frases su zòmetro nos at fatu su prozetu de sa domo ◊ segundhu ite prozetu est, bi cheret inzenieri 2. cheriat chistionare cun sos proprietàrios pro los informare de sos prozetos pulíticos suos ◊ daghi incarcat sa betzesa imparas a apresiare tzertas cosas e tandho torras a medire sos prozetos de sa zovania Tradutziones Frantzesu projet Ingresu plan Ispagnolu proyectar, planear Italianu progètto Tedescu Plan.

séstu , nm Definitzione su sestare, s'arte o sa capacidade de sestare; su mógliu a ue betare calecuna cosa po essire de sa matessi figura e forma (fintzes cussu po fàere su casu); genia de forma po fàere calecuna cosa a betu giustu, o fintzes dissignu, idea, intentzione de fàere calecuna cosa e sa bisura de custa; fintzes sa parte de fora de sa natura de sa fémina po cantu assimbígiat a una segada Sinònimos e contràrios festu / mógliu / aiscu / dessignu, idea / guarnícia / cunnu Maneras de nàrrere csn: èssiri o essiri de su própiu s. = totugantos guales (nadu de zente, èssere totugantos a un'origra, de sas matessi ideas, de sas matessi maneras de fàghere), che postos in fromma; pònnere in s. = pònnere in sa fromma; bogare de s. = iscumbinare, iscontzare; èssere fora de s. (nau de ccn.)= cunfusionau; a s. de… = fatu a zisa de… (es. a s. tundhurinu = tundhu, tundhatzu, prus longu chi no largu); pane sestu = a zisa de lóriga; rúghere a s. = andhare bene meda, èssere própiu zustu, dèghere; s. de lardu, de peta = cantrexali, arrogu mannu de lardu, de petza; s. de unu cuadru, de una pintura = guarnissa Frases innantis faghet su sestu in su pabilu, pustis segat sa robba ◊ sos sacones fint gai chena sestu ◊ un'imbustu as de remeju in cosinzu e in sestu, siat tou o anzenu (P.Pisurzi)◊ si bidies su sestu de su cartzone, est unu mannu e unu curtzu! ◊ ant fatu una làpide a sestu tundhu ◊ a su pane de Pasca mamma li daiat sestos divèscios: rosas, cadhitos, líbberos, fozas e gai 2. po fai pistoncus si fait sa pasta e si ghetat a is sestus e apustis si ponint in su forru ◊ impastànt sa terra cun sa palla e dha ghetànt a is sestus po fai su làdrini ◊ no as a crei ca funt diferentis: parint essius totus de su própiu sestu! ◊ pro fàghere sa màniga a sas lepas sos mastros faghent innanti su sestu 3. su sestu fit chi isse si che depiat picare abbandhas su tzeracu naràndheli contulàntzias 4. fit unu cuadru antigu, bi fit pintada Nostra Segnora, bella meda, e finas su sestu fit nódidu, lalgu, de linna tribagliada a fiores e fozas (P.Gajas)◊ cussu proégliu a custu pitzinnu li rughet a sestu! Sambenados e Provèrbios smb: Sestu Ètimu itl. sesto Tradutziones Frantzesu coupe, moule, projet, vulve Ingresu cut, mould, plan, vulva Ispagnolu corte, molde, proyecto, vulva Italianu tàglio, stampo, sàgoma, progètto, configurazióne, vulva Tedescu Schnitt, Form, Plan, Vulva.