Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

bàga 2 , nf Definitzione tretu buidu in mesu de is pedras de unu muru; tempus, ora o mamentu líbberu chi s’istat chentza impreu de si pòdere mòvere a fàere calecuna cosa Sinònimos e contràrios calanca, imbaga / àchiu Maneras de nàrrere csn: dare b. = donai sa possibbilidadi; avb. tèssiri a bagas = manera de fàghere tessinzu cun mustras de tantos colores, prus che àteru pro robba bona, de festa, cun mustras a meda (custa manera de tèssere si narat fintzas "a lauru, a punta de agu") Frases cunza cussa baga, ca ndhe intrant sos sórighes! ◊ s'abe che faghet sa casa in tuvas de àrbure e in bagas de roca 2. solu calchi iscuta chi aiant de baga pigaiant a bídere su tribàgliu ◊ candho passo mi faghet cumpagnia e si at baga mi basat ancora ◊ si apo baga benzo a ti agatare ◊ no apo àpidu baga de lègere su chi mi as imbiadu 3. su tempus li at dadu baga ◊ si li daent baga, isse lu faghet! (G.Ruju)◊ mih no li dias baga de votare in cosas tuas, a su maravulleri! ◊ lu fato si apo a tènnere unu pagu de baga in su tribàgliu (V.Teti) Terminologia iscientìfica ts, tpc Tradutziones Frantzesu opportunité, occasion Ingresu opportunity Ispagnolu pausa, oportunidad Italianu opportunità, occasióne propìzia Tedescu Gelegenheit, Opportunität.

darétu , agt, avb, nm: deretu 1, destru, diritu 1, drestu, dritu, eretu, estru, zeretu Definitzione coment'e calidade de una cosa, chi no est trota ma tènnera, dirita, chi no faet a furriadas, fintzes fata bene; cun valore de avb., su prus s'impreat che un'agt. e bolet nàrrere chentza si tratènnere, chentza si firmare, chentza istorrare, chentza pèrdere tempus o ibertare nudha, o, segundhu, deunudotu (ma fintzes comogomo, tempus passau); naendho de sa posidura, chi est prantau, a peis in terra e conca in artu o, de cosa, posta in custa matessi manera; foedhandho de s'ala ue una cosa si agatat, chi est a s'ala de sa manu destra; podet inditare sa leada, a cara a ue una cosa si agatat o andhat; si podet pònnere coment'e avb. de tempus e de manera Sinònimos e contràrios ténneru / luego / intentarzu, istantàrgiu, ritzu, tolu / destru / abbia | ctr. doltu / colcadu / mancu 1 Maneras de nàrrere csn: ischire, no ischire cale ’eretu leare = aundi andai, a cali parti, ita fai; andai deretu de… = andhare abbia a…, a cara a…; èssere deretu a…, a deretu de…(+ vrb.)= prontu; fai una cosa in deretu, a sa ’ereta = bene, a deretu; èssiri deretu de fai una cosa = àere apenas fatu una cosa; dae deretu = dae luego; como ’eretu = comogomo, pagu ’e s'ora, issara; andhare a deretu, fàghere cosa a deretu = andhare in bonu, fàghere cosa comente si tocat Frases su Segnore ammustrat su caminu deretu a sos pecadores ◊ cussu bivit in s'arruga dereta ◊ est deretu coment'e unu bastoni ◊ sa prus cosa dereta fachet a tortu sendhe chi est mannu! 2. nemmancu ti acheres, pàssache dereta! ◊ ndi calant e nchi tirant daretus a campusantu ◊ curre deretu a domo ca ti cheret mamma! ◊ essimiche deretu, chi no ti cherzo! ◊ éssimi deretu, irbirgonzia! ◊ macacu, bae deretu e no ti firmes in sas cosas vanas! (A.Casula)◊ tzertas cosas lu poniant deretu in supuzu ◊ pristos, commo imbrenucàebbos ca bos isposo deretu! ◊ si fit sapia deretu chi su manzanu giuchiat sa luna a tónchinu ◊ gei est unu caboniscu… deretu si atzutzudhat, bellu inchighiristau! ◊ candho los ant avisaos, sos parentes sunt arribbaos deretu ◊ ant pensau de liu nàrrere deretu 3. sas zannas, sos bracones sunt abbertos deretos ◊ custu depet èssere macu deretu, a fàghere cosas goi! ◊ no ndhe balet prus, est malandhadu deretu ◊ custos macarrones sunt ancora cruos deretos ◊ collindhelas deretas sas camisas istérridas ca est proindhe! 4. si in custu istante a manu dereta sa retza betades azis a fàghere sa pisca abbundhante! ◊ dh'apu biu andendi a dereta ◊ sa cruxi si fait cun sa manu dereta ◊ dèu crocu totu a costau deretu 5. si pesada deretu ◊ si fut agatau aintru de un'astronavi chi iat pigau a artziai a sa dereta 6. a deretu de undi andas? ◊ est a deretu de cussu possessu ◊ che parat in sa calchera pesuda de totu cussos pes, ero no ischit cale deretu leare 7. tanti no est acussa sa càvana mia… soi deretu de dh'acussai! ◊ si bidiat dae deretu 8. allabai un'ómini baodru, no ndi fait una in deretu! ◊ a su póveru amiga li est sa runza, disignos no ndhe li andhat in deretu ◊ arrejonendhe a sa dereta, su mortu istat che mortu, e sos bios depent istare che bios! 9. no semus deretos a tucare: bi amus de nos ammanitzare! ◊ dereta a betare sale a su mànigu ses: assàzalu, innantis! ◊ uhm, deretus a arregòlliri genti seus!…◊ setzi si at bidu puzones fuendhe: sos chi fint a deretos de bolare in parte bi l'ant fata a si sarvare (N.Pianu)◊ tantu za so deretu a triballare, cun totu custos irbios chi so tenindhe!… Ètimu ltn. *derectus, dextru(m) Tradutziones Frantzesu droit, adroit Ingresu straight, opportunity, immediately Ispagnolu derecho, en seguida, recto, derecho Italianu dritto, difilato, immediataménte, ritto, dèstro Tedescu gerade, glatt, direkt, geradeaus, aufrecht, recht, Rechte.