abeliài , vrb Definitzione naendho de canes, apedhare, guguliare; nau de gente, betare tzérrios po dolore, dispraxere o dannu mannu (e fintzes ammachiadura); disigiare meda, forte, arrabiare Sinònimos e contràrios agruguai, agruinai, aguriai, guguliare, gurruliai, orulare, zarulare / intzunchiai / abbochinare, addorojare, ilvariare / apiliare, spedhiae 2. deo no nci dha fàciu prus, soe abeliandumí: in domu funt pigandusidha contras de mimi! (G.C.Mameli) 3. at abeliau sa filla totu sa noti, mischina, cudha fémina morendisí ◊ at abeliau una fita de síndria 4. ndhe leat is ogros in sàmbene, faet iscarfe e abéliat cun s'infinitzu Terminologia iscientìfica bga Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu hurler, glapir Ingresu to howl Ispagnolu aullar, gañir, quejarse Italianu ululare, guaire Tedescu heulen, klagen.

ganníre , vrb Definitzione su istare a tzúnchios, nau de su cane e de su margiane; nau de gente, abboghinare po dolore forte Sinònimos e contràrios gannitare Frases in cue bi gannit su matzone a s'impudhile ◊ gannit su cane ◊ si no fit pro su gannire de carchi marjane, su mutine de cussu locu fit istatu ispantosu Terminologia iscientìfica bga Ètimu ltn. gannire Tradutziones Frantzesu glapir Ingresu to yelp Ispagnolu gañir Italianu gagnolare Tedescu winseln.

giangiulàre , vrb Definitzione su tzunchiare, su lamentu chi faet su cane candho est sufrendho meda Sinònimos e contràrios corojare, gruiri, torrunzare, turulare, tzunchiai Terminologia iscientìfica bga Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu glapir Ingresu to squeak, to howl Ispagnolu gañir Italianu guaiolare, mugolare Tedescu winseln.

ranzidàre , vrb Definitzione su chi faet su cane ammostandho is dentes ammeletzandho de cracare a mossigare Sinònimos e contràrios ammusciare, arraunzare, arrinzare, grujai, morrugnare, musci, raganzare, ranzidare, smusciai, traganzare Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu glapir Ingresu to growl Ispagnolu gruñir Italianu ringhiare Tedescu knurren.

torrunzàre , vrb: torunzare, turrunzare, turunzare Definitzione giare a bíere is dentes comente faent is canes ammeletzandho de de mossigare Sinònimos e contràrios corojare, orulare, torojare, tunchiare / chensare, morrugnare 2. bi at carcunu chi turunzat e narat de no àere sorte ◊ bi at carcunu chi si turunzat e narat de no àere sorte Tradutziones Frantzesu geindre, glapir Ingresu to howl Ispagnolu gañir, gruñir Italianu mugolare Tedescu winseln.

tunchiàre , vrb: atunchiare, ciunchiare, (túncia túncia, pro túnciare = nr. tunciatúncia, protunciàre) tunciare, tzunchiai Definitzione istare o èssere a tzúnchios mescamente po dolore, maladia, ma fintzes po gosu; su si chesciare, istare a lamentu po calecuna cosa chi no andhat comente si iat a bòllere; su abboghinare de su cane candho dhu cracant Sinònimos e contràrios agemenai, bemire, chesciai, grèmmere, intzunchiai, nitzulare / muschiare, musci Frases bidèndhemi atristadu, finas sas pedras túnciant pro su dolu ◊ ruet sentza alas in terra, brujendhe, túncia túncia, cansada e chimerendhe 2. ant terrinu meda, ma túnciant pibièndhesi de no ndhe àere cantu bastat ◊ sos pòveros túnciant ca in sa partimenta de sos pagamentos sos printzipales pagant piús pagu ◊ mudu: marranu chi túncies! ◊ mancu tunciadu at Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu gémir, glapir, japper Ingresu to whine Ispagnolu gemir, aullar Italianu gèmere, mugolare, uggiolare Tedescu stöhnen, winseln.

turulàre , vrb Definitzione istare a tórulos, a boghes, a lamentos Sinònimos e contràrios abeliai, agruguai, agrumiai, arrulliai, borulare, corojare, gurruliai, intzunchiai, torrunzare Tradutziones Frantzesu gémir, glapir Ingresu to whimper Ispagnolu gemir Italianu mugolare Tedescu winseln.

«« Torra a chircare