aciopài , vrb Definitzione atzitzare is canes, su dhos mandhare a mossigare a ccn. Sinònimos e contràrios alluscai, ateneae, atiare, auntzare, incidai, inciulai, insissiligai, intzullire, tzuntzullare, ubetzare | ctr. caciare Tradutziones Frantzesu pousser, exciter Ingresu to instigate Ispagnolu azuzar Italianu aizzare i cani Tedescu hetzen (auf, mit Akk.).

allutàe, allutài , vrb: allutare 1 Definitzione agiummai coment'e allúere, foedhandho de is sentidos, de s'atentzione, de sa manera de fàere cosa, fàere prus biatzu Sinònimos e contràrios allutzare / abbiatzare, abbibare Maneras de nàrrere csn: a. is origas = fàghere bene atentzione, iscurtare bene; a. is ogus = abbaidare bene, abbèrrere bene sos ogros, abbaidendhe Frases sa discussioni fiat allutendusí sempri de prus ◊ allutarí is origas poita sa campana mala at pigau torra a sonai! (A.Cannas)◊ dónnia pitica cosa si faet allutare sos ogos ◊ Luisicu iat allutau is origas, ma no arrennesciat a cumprendi ◊ andendu su burricu pariat chi dhi fut benendu su sonnu, ma su meri dh'at fatu allutai apretendidhu a istrúmbulu! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu raviver, exciter Ingresu to revive, to excite Ispagnolu avivar, excitar Italianu ravvivare, eccitare Tedescu beleben, erregen.

auntzàre , vrb: aunzare, untzare Definitzione atzitzare un’animale, una persona contras a calecunu, po si gherrare o brigare o àteru Sinònimos e contràrios aciopai, agungiari, alluscai, arruntzare, ateneae, atiare, atorigare, chissire, imbriscare, incidai, inciulai, insissiligai, intzifrire, intzigare, intzugare, intzullire, ubetzare | ctr. caciare Frases bidet canes in paghe e los aunzat ◊ a su pedidore li fit aunzendhe su cane ◊ at aunzadu su cane a sas berbeghes pro che las salarzare Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu exciter, pousser Ingresu to incite Ispagnolu azuzar, incitar Italianu aizzare Tedescu hetzen.

birbillàre, birbilliàre , vrb: bribigliare, bribillare Definitzione pònnere in birbílliu Sinònimos e contràrios imbirbilliare, inciulai, seguzare, tzuntzullare / abbupare, aggupare 1 Frases candho sos ilgribbis si ndhe sunt andhados, tzertos si sunt torrados a bribigliare Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu exciter, faire emballer, s'enticher Ingresu to excite, to become excited, to take a fancy Ispagnolu excitar, desbocarse Italianu eccitare, imbizzarrire, incapricciarsi Tedescu erregen, verrückt machen, vernarren.

dispertàre , vrb Definitzione ischidare, mòvere, acutzare s'atentzione, fàere spertu, atentu, cabosu Sinònimos e contràrios abbibare, intzidiare, ischidare, ispeltare, ispipigliare | ctr. ammammalucare 2. si no lu dispertas, no si ndhe pesat a sa sola Ètimu ctl., spn. Tradutziones Frantzesu éveiller, exciter Ingresu to wake up Ispagnolu despertar Italianu destare Tedescu wecken, erwecken.

ingrillíri , vrb Definitzione inganire, prus che àteru nau de mascu o ómine po bènnere gana de fémina; nau de sèmene, bogare su sirione, fàere sa tzeurra Sinònimos e contràrios ingrigliare, insuai / abbrabai, abbrossare, chimire, inceurrare, tidhire Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu exciter Ingresu to excite Ispagnolu excitar Italianu eccitare Tedescu erregen.

insuài , vrb: insuare Definitzione nau de is animales fémina, èssere o bènnere in more; nau de gente, pesare burdellu, pònnere avolotu Sinònimos e contràrios assuae, impurdedhiri, ingrilliri, seguzare 2. tocat a passai sa boxi e a insuai su logu! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu exciter Ingresu to excite Ispagnolu excitarse las hembras, alborotar Italianu eccitare Tedescu erregen.

inzerràre, inzerriàre , vrb Definitzione fàere s'inzerra, giare ifadu, tzacu / i. su cane = aunzàrelu o pònnere contr'a ccn., atzitzare Sinònimos e contràrios aciopai, atiare, audire, auntzare, imprumonare, inciulai, intzidare, ubetzare, umprigare / incidai, intriscare, mincidiare, purruntzare, suberiare, tinghitare | ctr. caciare Frases cussos s'inzerrant e istochizant che fizastrinos ◊ ma cale pecadu deviat rimediare si a lu buscare e a l'inzerriare fit sempre issa?! ◊ in custa catza mortale so una fera inzerriada chi aisetat sa note pro un'iscàmpiu de vida (L.Mele)◊ su padronu, invece de lu chiscire, su cane, lu fit inzerriendhe! Tradutziones Frantzesu exciter, pousser, provoquer Ingresu to incite, to provoke Ispagnolu instigar, azuzar Italianu aizzare, provocare Tedescu aufhetzen.

ispeltàre , vrb: ispertare, ispretai, ispretare, spertai Definitzione ischidare, mòvere o atzitzare s'atentzione, batire sa gana, s'apititu, fàere spertu, atentu, cabosu; pigare in cunsideru una chistione, cunsiderare po cumprèndhere e nàrrere ite o comente est, nàrrere sa cosa, ispiegare; petenare pilos iscrabionaos / ispertare paràula = bogare faedhu Sinònimos e contràrios abbibare, dispertare*, insissiligai, intzidiare, ischidare, ispipigliare / isparpedhare, spetedhai Frases su binu chi bufamus nos ispeltat su sentidu ◊ pighit una pruga, chi dhi podit ispretai s'apititu! 2. beniat una sennora chi si fachiat ispertare dae ajaja: a mimme mi nche bocabant fora pro no intèndhere su chi nabant ◊ e bois, limbas, ispertate! ◊ isse faedhat bene ispretendhe chistionos in italianu ◊ custa cosa no est ispertata vene ◊ sas oricras separaiant sos sonos s'unu dae s'àteru e sa limba chircaiat de los ispertare (M.Pira) 3. chin sas féminas no resessiat a ispertare paràula ◊ si fachet ajuare chene ispertare paràula, solu a tzinnos ◊"Bobbore! Bobbore!" repitiat tra issa chena resessire a ispretare faedhu (G.B.Fressura) Ètimu ctl., spn. Tradutziones Frantzesu attirer, exciter, interpréter Ingresu to wake up, to prod, to interpret Ispagnolu despertar, interpretar Italianu destare, stuzzicare, interpretare Tedescu erwecken, auslegen.

spertài , vrb: ispeltare*, spertiai 1, spretai Definitzione ischidare, mòvere, atirare s'atentzione, bogare s'apititu, sa gana, fàere spertu, atentu, cabosu Sinònimos e contràrios abbibare, dispertare, intzidiare, ischidare, ispipigliare Maneras de nàrrere csn: s. sa menti, sa boxi, s'apititu = allutare sa mente, iscrarire sa boghe, fagher bènnere s'apititu; spretai su stògumu = fàghere tizirire su mànigu; spertiai su passu = illonghiare o istirare su passu, allegrare su passu, caminare de prus; vida spretada = vida unu pagu prus líbbera, prus de pessone manna 2. spértia su passu e fai su chi ti apu nau! 3. faiant prus vida spretada is serbidoredhas chi no is merixedhas Tradutziones Frantzesu exciter, éveiller, causer Ingresu to wake up, to prod, to whet Ispagnolu despertar Italianu destare, stuzzicare Tedescu wecken, anregen.

tzuntzullàre , vrb: tzutzullai Definitzione nàrrere o fàere po indrúchere a unu a fàere ccn. cosa, po dhu pònnere contras a un'àteru, po dh'atzitzare / èssere tzuntzulladu a binu = piciuau, bufadu, alligru a binu Sinònimos e contràrios birbillare, inciulai, seguzare / intzidiare, intzifrire, intzutzulai, ispuntogliare, ispuntzonare Frases tzutzullai sa genti, su logu ◊ is Fariseus sighiant a tzutzullai sa genti po fai cundennai a Cristus ◊ candho cudhos no lu bochinabant prus, credendhe de fàchere male, tandho los tzuntzullabat isse matessi Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu exciter, pousser Ingresu to incite Ispagnolu incitar Italianu aizzare Tedescu aufhetzen.

«« Torra a chircare