atorigài, atorigàre , vrb: aturigare, aturricare Definitzione pruschetotu, pònnere o atzitzare is canes aifatu de gente o de animales; nau foedhandho de gente, giare una briga, pigare a tzérrios, bogare in bregúngia, nàrrere cosa a ccn. po dhi pònnere presse, po dhu apretare a fàere calecuna cosa Sinònimos e contràrios aciopai, agegherai, ateneae, atiare, auntzare, chissire, brigare, incidai, inciulai, insissiligai, intzugare, intzullire, ubetzare | ctr. caciare 2. si bi lompo los atúrigo, cussos pisedhos! ◊ no dhu depeus atorigai: depeus avantai is calidadis chi tenit (R.Boi)◊ sos Zudeos ant cumintzadu a l'aturricare nanne: Su sàpadu est pecadu a picare pesu a pala! Ètimu ltn. auctoricare Tradutziones Frantzesu pousser, inciter Ingresu to instigate Ispagnolu azuzar, reñir Italianu aizzare Tedescu hetzen.

«« Torra a chircare