cabrúncu , nm: cambruncu, carbónchiu, carbúnchiu, carbuncu, carbúnculu, crabuncu, crabúnculu Definizione essia o bua de còchere, genia de fruschedha mala Sinonimi e contrari cardúmbulu, frabbúnchiu, trabúculu, trabuncu / cdh. calbuncu Terminologia scientifica mld Etimo ltn. carbunculus Traduzioni Francese charbon Inglese carbuncle Spagnolo carbunco Italiano carbónchio Tedesco Karbunkel.

calvòne , nm: carvone, carbone, cavone, crabone 1, craboni Definizione linna o àteru (linna cota) torrau agiummai solu a carbóniu, bonu meda po abbruxare ca, po su chi pesat, giaet calorias meda, mescamente su fóssile (crabone de pedra) e no faet fumu; a bortas si pentzat che cosa mala, morta Modi di dire csn: craboni mortu = carbone fatu ma chentza allutu torra; fai comenti fait su carboni (o atzendhet o imbrutat); calvone de ciàcara = fatu cun tzompas de castanzarzu; craboni de frau = carbone fatu a diferente manera (de linna inchesa a bràsia e carrarzada cun terra); èssere a unu calvone = nau de cosa cota, abbruxada, fata a craboni Frasi in sas cheas sa linna si faghet a carbone ◊ in su Sulcis bi at minieras de carbone ◊ est niedhu che pixi po su carboni chi portat ◊ donamí unu tzichedhu de binu ca m'iscadrígiat prus de su craboni! 2. susuncu, si no càmbias vida s'errichesa tua si at a furriare a crabone!◊ cherent fàghere a carvone sa Sardigna totu intrea, riduida a una chea! Cognomi e Proverbi smb: Calvone, Carbone, Carboni, Carvone Terminologia scientifica mnr Etimo ltn. carbone(m) Traduzioni Francese charbon Inglese coal Spagnolo carbón Italiano carbóne Tedesco Kohle.

carboníle , nm Definizione logu inue si ponet su crabone ammuntonau Sinonimi e contrari carbonera Traduzioni Francese soute à charbon Inglese coalbunker Spagnolo carbonera Italiano carbonile Tedesco Kohlenbunker.

carvonàre , vrb Definizione fàere o manigiare crabone Frasi sa sacheta la zughiat su babbu carvonendhe Etimo srd. Traduzioni Francese faire du charbon Inglese to coal Spagnolo carbonear Italiano fare il carbóne Tedesco Kohle brennen.

puntòre , nm: funtori, puntori Definizione morte mala, male de punta mannu e mescamente de mòrrere, prumonite, punta a su coro, fintzes sa morte etotu: impreau meda a frastimu / pigare su puntore (a ccn., ma si narat fintzes de su fogu)= mòrrere Sinonimi e contrari antecoru Frasi s'istrumbullara de dogna motori sicu unu puntori ti fait calai! ◊ est intrendi araxi frida: ndi apu a pigai su puntori! ◊ a su dotori no dhoi andu, gei no dhu portu ancora su puntori! ◊ infermieras e dotoris funt pentzendi in àteru, no a curai is puntoris de is malàdius ◊ sa becesa est s'edadi de is puntoris ◊ sa cumpanza mia si nch'est morta pro un'atacu de puntore 2. su puntore li est pigadu a custu fogu, chi si ch'est mortu?!… Terminologia scientifica mld Etimo ltn. punctura Traduzioni Francese infarctus, charbon mortel (méd.) Inglese infarct, fulminating carbuncle Spagnolo infarto, carbunco fulminante Italiano infarto, carbónchio fulminante Tedesco Infarkt.

«« Cerca di nuovo