sirrichiài , vrb: tichirriare, tzichirriai* Definition fàere tzinchírrios, sonu de cosa chi girat arrasigandho, de ingranàgiu chi no est untu o àteru deasi Synonyms e antonyms afruschiare, scochidai, tirriare 1, tzacarrai Translations French grincer English to creak Spanish chirriar Italian cigolare German knarren.

tírriu , nm: cérriu, tzérriu* Definition boghe arta, forte, coment'e brigandho, tzerriandho (ma fintzes boghes de animales); sonu malu de cosas chi girant e frigant apare Synonyms e antonyms tichírriu, tirju Sentences tírriu de tonca, de istria, de gatos ◊ nues de corroncas sunt pitulandhe tírrios assustados ◊ intenno su tírriu de s'ape volanne Translations French grincement English creaking Spanish chirrido Italian cigolìo, stridóre German Knarren, Kreischen.

trachedhàre , vrb: atrachedhare, traghedhare, trochedhare Definition matzigare cosa àrrida, a tzàcurru; fàere sa moida de su nie candho si càtzigat passandho in pitzu o si movet, su fogu abbruxandho sida frisca, o chi si faet isparandho, tronandho, coment'e segandho cosa àrrida (chi tracat)/ traghedhare fogu = isparai, apuntai fogu Synonyms e antonyms atracare 1, istochidare, sacai, trachidare, strechedhai, tzacarrai, tzacazare, tzocai / abbruxai, isparai Sentences fit totu addolimadu in sa carena, trachedhendhe che carruledhu de canna ◊ su porcu s'intendhet traghedhendhe fae sica ◊ papandhe si trachedhat su pane carasau àrridu ◊ isse vienne vinu e geo trochedhanne caramellas 2. traghèdhali fogu a su ruo! ◊ li ant traghedhadu una fusilada, a su grodhe ◊ nechidau che berre, picat su fusile e trachedhat focu! Etymon srd. Translations French crépiter English to crack Spanish crepitar, chascar, crujir Italian crepitare, scricchiolare, crocchiare German knistern, knarren.

tzichirriài , vrb: cirrichiai, sirrichiai, tichirriare, tzichirriare, tzinchirriare, tzirrichiai Definition su sonare chi faet su linnàmene candho est isfortzau, is armas o ferramentas frigadas apare, is aperturas chi no girant bene in is grofales; nau de gente, chesciare / tzichirriai is barras = arrodar'e dentes, tzacurrare is dentes Synonyms e antonyms abbochinare, tirriare 1, tzacarrai, tzacazare Sentences is dentis mi tzichírriant in buca cument'e unu istrociarrana ◊ ant a prangi tzichirriendu is dentis ◊ in cussu logu dogna porta tzirríchiat, dognunu fumat, dognunu tzérriat… Surnames and Proverbs prb: sa peus roda de su carru tzichírriat Etymon srd. Translations French grincer English to creak Spanish chirriar Italian cigolare German knarren.

tzichírriu , nm: insichírriu, tichírriu, tzinchírriu, tzirríchiu Definition genia de sonu de linnàmene faendho isfortzu, de cosas de ferru, de ossu (is dentes), de cosa chi si movet a fortza (es. apertura, in is grofales); fintzes tzérriu forte de animale e de gente a lamentu Synonyms e antonyms cérriu, ischéliu, tírriu, tzancurru Sentences su tzichírriu de cussa nai chi sàntziat mi narat ca seus in atóngiu ◊ camminat totu a tzinchírrios cun is botinos de cromo noos! Etymon srd. Translations French grincement English creaking, chirping Spanish chirrido Italian cigolìo, stridìo, stridóre German Knarren, Kreischen.

«« Search again