archiladórzu , nm: aschiladorzu Definition genia de trobea chi si ponet a un'animale tra unu pei de ananti e unu de asegus, o tra unu pei e is corros, po no si che istesiare candho est iscapu Synonyms e antonyms peigone Etymon srd. Translations French entrave English hobble Spanish traba Italian pastóia German Fessel.
arrescíu , nm Definition cosa chi faet arrèschere, chi mantenet firmu, chi no lassat passare o andhare Synonyms e antonyms arreschidolzu, atzupada, isdrobbu Sentences innòi est sa dificultadi o s'arresciu ◊ coment'e unu bastimentu bogau de s'arresciu, iat sighiu su nai suu Etymon srd. Translations French obstacle English obstacle Spanish traba, estorbo Italian incàglio, ostàcolo, intòppo German Hindernis.
católiga , nf Definition css. cosa chi giaet o faet istrobbu, chi no lassat andhare o mòvere de sa méngius manera, bene; fintzes catzola, unghedha de animale Synonyms e antonyms ifiligristos, trebea / sabbata / unghedha Sentences odheu, de católigas za no ti ndhe mancat! 2. a su porcu uscrendhe ndhe li bogant sas católigas Translations French empêchement English impediment, restriction Spanish traba Italian impediménto, limitazióne German Hindernis.
tràba , nf: trava Definition genia de trobea chi si ponet a is peis de ananti (in cambúcios) de un'animale mannu: est fata cun pagas lórigas de cadena in mesu e duas lórigas mannas (genia de grigliones, una a cada cambúciu) chi si serrant e aperint a crae (gardu, materatzu): po su prus si narat pl.; in cobertantza, impedimentu mannu chi no lassat camminare o fàere comente si bolet Synonyms e antonyms atravu, iférias Sentences mòvedi tandho, chi arrivada est s'ora de truncare sa trava! ◊ già chi no cheres gropera e ne trava e ne trobea, cherzo ischire it'est s'idea chi ti portat custa sera! (G.Budroni) Etymon ctl., spn. traba Translations French entrave English iron hobble Spanish traba Italian pastóia di fèrro German eiserne Fessel.
trebèa , nf, nm: trebei, trepei, trobea, trobei, trobera, trobeu, trobia 1, tropea, tropeja, trubea, trubia Definition lobu de fune (ma fintzes àteru po acapiare) chi si ponet a is cambúcios de ananti de un'animale iscapu po no s'istesiare, po no si che andhare peri su logu; in cobertantza, genia de ingannu, de dificurtade chi si cuncordat a ccn., o fintzes impedimentu chi poderat a unu che troboiu, de no pòdere andhare a ue o comente bolet; trobea est fintzes calidade de pane grussu fatu a trícia Synonyms e antonyms bilandra, trobedhabei, trovone / trobedhu Idioms csn: filare sa trobea a unu = arrennèsciri a dhu bínciri cun is trassas; pònnere sa conca a trobea = manera de rúere, de botu e a puntu de che pònnere sa conca in mesu de pes; pessare in trobeas = pessare in su malu, chi bi apat carchi ingannu suta; èssiri trobea mala (nadu de unu) = malu, totu trampas, prenu de rusas, de filedhos Sentences sos minores in su tusorzu sunt aporrindhe sos trobeos a sos trobeidores ◊ dae no zucher tropea si t'est imbertu s'àinu! 2. badhu candho, o Sardu, as a pòdere isòrbere sa tropeja arragadhada de sàmbene! (G.Piga)◊ li filo una trobea chi at a tardare a s'ídere istravadu! (Limbudu)◊ at rispostu ridennesinne isse puru chene pessare in tropeas ◊ meritat solamente bàntidu sa fémina chi filat sa trobea a un'iscabulone! Etymon ltn. *interpedia Translations French entrave English hobble Spanish maniota, traba Italian pastóia German Fessel.