Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

abbrigài , vrb: abbrigare 1, abbrigari, arbigai, arvigai, avrigai, obrigai Definition orrubiare su ferru in su fogu fintzes a candho essit modhe de dhu pòdere trebballare Synonyms e antonyms arrubiai, cardiare, cardigiai, incrabigai, ingrujare Sentences su sole in istade abbrigat fintzes is pedras ◊ arvigai unu ferru in su fogu ◊ s'arroca pariat chi dh'iat abbrigada su ferreri 2. ananti de unu trébini avrigau, cussu puru est de bonu coru! ◊ at fatu is istampus a su sulitu cun d-unu ferru arbigau Etymon srd. albicare Translations French rendre brûlant, chauffer au rouge, à blanc English to make red-hot, to incandesce Spanish calentar al rojo, encandecer Italian arroventare German glühen machen.

arrúbiu , nm, agt: orrúbiu, rúbiu* Definition genia de colore, su de su sàmbene, de su fogu, prus o prus pagu cotu o càrrigu; chi est in colore inchesu, in colore de su sàmbene, de su fogu Synonyms e antonyms porporinu Idioms csn: faisí a. = fàgheresi ruju in cara de sa birgonza; is arrubiedhus = marcos rujos in cara in s'ispuntone de sos càvanos; s'a. de s'ou = oidedhu, ollanu Sentences est arrúbiu che piberoni ◊ de sa bregúngia si est fata arrúbia che càvuru cotu ◊ su caboni portat sa cogorista arrúbia che su coradhu Scientific Terminology clr Translations French rouge English red Spanish rojo Italian rósso German Rot.

cardiàre , vrb Definition giare sa càrdia, callentare (ferru o àteru metallu) fintzes chi essit abbrigau agiummai de s'iscagiare Synonyms e antonyms abbrigai, arrubiai, arrujire, cardigiai, ingrujare, orruviare 2. ti at a inchèndhere semper de piús a fundhu finas a ti cardiare sa cusciénscia (N.Puggioni) Etymon spn. caldear Translations French chauffer au rouge English to make red-hot Spanish caldear, calentar al rojo Italian arroventare German zum Glühen bringen.

cenóbida , nf: sannóbidu* Definition colore unu pagu orrúbiu, genia de terra orrúbia po giare custu colore: fintzes terra groga Synonyms e antonyms màngala Scientific Terminology clr Translations French sinopia, rubrique English sinopite, red ochre Spanish ocre rojo, almagre Italian sinòpia, òcra róssa German Rötelerde.

ingrujàre , vrb: ingruzare, irrujare Definition callentare su ferru (o àteru metallu) a puntu de essire orrúbiu; nau de cosas de papare (frutos), essire orrúbios, cotos, lómpios Synonyms e antonyms abbrigai, arrubiai, arrubiscai, arrujire, cardiare, cardigiai, imbudhidai, irrujire, orruviare | ctr. ifridare Sentences sas ancas si li fint pinnigadas e allorumadas che duos ferros irrujados ◊ pro còghere su late in su maninzone, antigamente, ingruzaiant pedras biancas e che las betaiant a mesu 2. sa cariasa est irrujendhe Etymon srd. Translations French chauffer au rouge English to make red-hot Spanish calentar al rojo Italian arroventare German glühend machen.

màngala , nf: màngana 1, màngara Definition colore unu pagu orrúbiu, genia de terra orrúbia po giare custu colore (is pastores dha ponent po marcare pegos; in s'antigóriu dha frigaiant a tínghere de orrúbiu is muros in is domos de gianas)/ filu de sa m. = filu cun tinta chi sos mastros de linna e sos serradores impreant pro fàghere sinzas longas deretas Synonyms e antonyms cenóbida Sentences de màngara ti as fatu una cortina pro cumparrer sa carre purpurina (P.Mereu)◊ su filu de sa màngara dh'imperant is maistus de linna po sinnai ◊ is serradores, manigianno su filu po fàere is sígnalas, portant is manos orrúbias de màngara chi no ne annat mancu cun sabone! Etymon ctl. mángara Translations French rubrique, cinabre English sinopite Spanish ocre rojo, almagre Italian sinòpia, òcra róssa, cinabro German Rötelerde, Roter Ocker.

píxi 1 , nm Definition genia de mata manna: faet linna modhe impreada prus che àteru po fàere paperi Scientific Terminology mtm, Picea abies Translations French sapin English norway spruce Spanish abeto rojo Italian abéte rósso German Rottanne.

rúbiu , nm, agt: arrúbiu, orrúbiu, rúgiu, ruju, rúviu, ruxu, ruzu Definition genia de colore, su de su sàmbene, de su fogu, prus o prus pagu cotu o càrrigu; chi est in colore inchesu, in colore de su sàmbene, de su fogu / genias de ruju: ruju pràchidu (colore de fràmula de fogu, r. che pudhu, che pumata, che coradhu), ruju meru, ispabajau (ruju deunudotu, totu, meda) Synonyms e antonyms porporinu, rubiscu, rusu Idioms csn: fàgheresi ruju in cara de sa birgonza, fàghere sa fatza ruja = faisí arrúbiu, arrubèschere; bortàresi a su ferru ruju = no tènniri arrispetu po nudha e po nisciunus; frades rujos = su fogu fuidu; àrias rúgias de sole… faghet tempus malu! Sentences no s'ischit si est niedhu, rúviu o biancu ◊ si est fatu ruju ruju e no resultat a nàrrere paràula ◊ giuto sos càvanos ruxos che pumatos ◊ sas àgheras si sont fatas rujas dae sas lampitzatas ◊ issa fuit bene fata, galana, bianca e ruja che una mela rosa ◊ ite bellas chi sunt, chie niedha chie ruza, custas féminas! ◊ in bidha sa chéxia est ruxa Surnames and Proverbs smb: Rubiu, Ruggiu, Rugiu, Ruiu, Ruju Scientific Terminology clr Etymon ltn. rubeus Translations French rouge English red Spanish rojo Italian rósso German Rot.

sannóbidu , nm, nf: cenóbida, sinóbida, senóbide, senóbidu Definition colore unu pagu orrúbiu, genia de terra po giare su colore orrúbiu Synonyms e antonyms màngala / cdh. tzinópia Etymon itl. sinòbbita Translations French rubrique, terre rouge English sinopite, red ochre Spanish almagre, ocre rojo Italian sinòpia, òcra róssa German Eisenocker.