abbudagàre , vrb: abbudegare,
abbudescare,
abbudragare,
abbudregare,
abbutegare Definition
tzacare in ragas, betare a bentre, papare meda
Synonyms e antonyms
abbentrare,
abbidhiai,
abbiscarzare,
abbudhai,
abbuselcare,
abbuzare,
aelcare,
atatamacare,
imbrentai,
irvudhare,
sgagliubbai,
tzèrghere
Sentences
ti abbudegas che sacaju ◊ su cane de su padronu, abbudegadu, bidu su cane meu, si pesaiat reu totu pili astriadu! (G.A.Cossu)◊ in su tzilleri si est abbudescadu de tzichetes
Etymon
srd.
Translations
French
bourrer,
gaver
English
to stuff
Spanish
atiborrar,
llenar
Italian
rimpinzare
German
vollstopfen.
abbudhài, abbudhàre , vrb Definition
tzatzare a meda, a tropu (e mescamente nau cun tzacu); púnghere cun calecuna cosa; pèrdere su bonumore / abbudhaisí de sonnu = drommire meda
Synonyms e antonyms
abbentrare,
abbentruscare,
abbidhiai,
abbiscarzare,
abbudagare,
abbudhescare,
abbuzare,
aelcare,
imbrentai,
intrudhiri
/
istocagiare
/
abbudhonadu,
annicare,
pirmare
Sentences
si ndhe fit abbudhadu tantu chi su giagadu in su labiolu che fit faladu piús de unu prammu
Etymon
srd.
Translations
French
se bourrer
English
to stuff oneself
Spanish
atiborrar,
llenar
Italian
rimpinzare
German
vollstopfen.
acucuradúra , nf Definition
su acucurrare, su prènnere a meda, fàere a cucurru
Synonyms e antonyms
acucurada,
acucuronzu,
acurumada
Etymon
srd.
Translations
French
colmatage
English
filling in
Spanish
el llenar,
colmar
Italian
colmata
German
Auflandung.
incarramacinài , vrb Definition
betare a s'afaiu trastos bècios o arrimaos, impreare su logu cun carramatzinas
Synonyms e antonyms
imbarratzare
Etymon
srd.
Translations
French
encombrer de fanfreluches
English
to hamper with trifles
Spanish
llenar un lugar de baratijas
Italian
ingombrare di cianfrusàglie
German
mit Krams überfüllen.
intzibbàre , vrb Definition
prènnere a intibbu; tzatzare a meda
Synonyms e antonyms
istibbire,
stibbai
/
satzai
Etymon
ctl., itl.
estibar + inzeppare
Translations
French
remplir jusqu'au bord,
entasser
English
to fill up,
to cram
Spanish
colmar,
llenar
Italian
colmare,
stipare
German
auffüllen.
pienàre , vrb: prenare Definition
betare o pònnere calecuna cosa in istrégiu o in calecunu logu fintzes a candho no dhue ndhe cabet àtera: fintzes pònnere cosa o betare apitzu coment'e imbrutandho meda o totu, ocupandho logu; foedhandho de terrenos, betare su sèmene in sa terra arada; foedhandho de fémina, impringiare; in cobertantza, fintzes cumbínchere a ccn. a calecuna idea, su si crèdere meda, ocupare fintzes cun prexu sa mente, s'ànima, su coro / cong. pres. 1ˆp. sing. prenga, prene; pps. prenadu, prenu / prenare s'ogru a unu = (nau de calincuna cosa) pàrriri bella meda, bona, pràxiri
Synonyms e antonyms
acolumare,
cènnere,
impreni,
imprignare,
improssimare,
plèniri,
semenai,
umpire
| ctr.
abbuidai,
ilgavantare,
illichidare
Sentences
so prenendhe su binu ◊ mi prenaia sas busacas de càriga ◊ comente at betadu cussa cosa mi at prenu de brúere! ◊ prena s'ozu a sas ampullas! ◊ at prenu fiascos de abba ◊ cussu traste s'est prenanne de rughintzu ◊ bodhindhe morisca mi so prenu de ispina ◊ sos istradones si torrant a prenare de fossos e de lutu ◊ is bangus si preniant de genti, montàrgius e bidhajus
2.
mancari cun s'aradu de linna pienao su nalvone ◊ bos sezis irfassaos prenandhe sa terra a marrone ◊ ocannu prenamus s'ortu a basolu ◊ cust'arricu medas terras dhas preniat a trigu e a fà e poniat fintzas trinta giorronaderis a trabballai
3.
custu contu consolat e ndhe pienat su coro ◊ iscummitu ca sa conca gei ti dh'at prena oi puru, cun is chistionis suas?! (A.Melas)◊ aici gei si dh'at prenu s'ogu!…◊ de cussa malesa ndhe as prenu su logu!
Etymon
srd.
Translations
French
remplir jusqu'au bord
English
to fill
Spanish
llenar
Italian
riempire,
colmare
German
füllen,
auffüllen.
plèniri, plènnere , vrb: prènere,
preni,
prènnere 1,
prenni,
prènniri Definition
betare o pònnere calecuna cosa in istrégiu fintzes a candho no ndhe cabet àtera; fintzes pònnere o betare cosa apitzu coment'e imbrutandho, ocupandho logu; betare a corpus, papare a tzatzadura; foedhandho de terrenos, betare su sèmene de su laore in sa terra arada; in cobertantza, cumbínchere a calecunu de calecuna idea, giare informatziones solu de una genia po dhu cumbínchere de calecuna cosa e dhu tènnere in favore, su si crèdere meda, pigare sa mente, s'ànima / pps. prenu; ger. prenindhe
Synonyms e antonyms
acolumare,
cènnere,
impreni,
pienare
/
satzai
/
semenai
| ctr.
abbuidai,
illichidare
Sentences
apu prenu una marighedha de pruna ◊ so prenendhe abba a sa broca ◊ Pistirincu at prenu su sacu de perda ◊ si prenit sa domu de carramatzinas ◊ custa butíllia isbódia immoi dha prengu ◊ torra a prènnere sa tassa! ◊ sa pasta si podet prènere de saba o mele pro fàere custu druche ◊ sa domo si fit prenindhe de zente
2.
tengu terras a pasci e terras po preni ◊ is messajus prenint, po su prus, fà e trigu
3.
si prenint sa buca, de autonomia, ma no su ciorbedhu ◊ a fuedhus gei ti prenis: ma ses prenu de bentu! ◊ no mi prèngias sa menti de fumu! (L.Matta)
Etymon
srd.
Translations
French
remplir,
remplir jusqu'au bord
English
to fill
Spanish
llenar
Italian
riempire,
colmare
German
füllen,
anfüllen,
auffüllen.