alterài, alteriàre , vrb: artarae, artarare, arterare, arteriare, arturiare Definition fàere arrennegare o pigare tzacu, fàere pèrdere sa passiéntzia giaendho ifadu, giaendho ocasione candho unu est arrennegau o immarriu po àteru puru; nau de un’arremu, suberiare cun isfortzu meda o po calecunu male a tales de dòlere, ufrare, fàere a budhiore Synonyms e antonyms agghegiare, annervare, annervosare, incorinare, infrascai, nechidare, orrontzedhare Sentences su tocu de su martedhu artúriat finas sa campana ◊ banzu ti pítzigo, mih, si mi che artérias! ◊ addaghi ti naro de no fàghere sas cosas gai ti artérias! ◊ non bi at bisonzu de ti artarare Etymon itl. alterare Translations French agacer English to irritate Spanish irritar Italian irritare German reizen.

annervàre , vrb Definition giare o pigare a nérbios, fàere pèrdere sa passiéntzia, giare aggheju Synonyms e antonyms alteriare, annervosare, spaxiai Etymon srd. Translations French agacer, énerver English to irritate Spanish irritar Italian irritare, innervosire German reizen.

annervosàre , vrb Definition fàere nervosu, giare o pigare a nérbios, giare aggheju fintzes a candho unu perdet sa passiéntzia Synonyms e antonyms alteriare, annervare, ifadare, spaxiai Etymon srd. Translations French énerver English to get on s.o.'s nerves Spanish irritar Italian innervosire German nervös machen.

iscaldídu , pps, agt: iscardidu, scardiu Definition de iscaldire; chi est orrubiau,fintzes chi portat freadura 2. zuco sas cossas iscardias ca amus caminau tropu a pede ◊ a fortza de nisire, cun custa remadia, zuto su nasu iscardidu ◊ pro l'aer bidu a sa torrada, cun sos pes iscaldidos de suore!…◊ su cadheri fit iscarditu ca curriat a sa nuda Translations French rougi, irrité English reddened Spanish enrojecer, irritar Italian arrossato, irritato German gerötet, entzündet.

nechidàre , vrb: nichidare, neghidare Definition giare o pigare arrennegu, tzacu, unu pagu prus forte de annicare Synonyms e antonyms abbrodhiare, abbuscinare, alterai, annicare, annozare, inchietae, pirmare | ctr. allegrare, prexai Sentences su babbu at comintzau a si nechidare ca su fizu no cheriat andhare a cullire uliba ◊ mi rispondhet chin pacas perralias, càrchidat e si néchidat che berre (M.Zichi)◊ l’avio istrampau a culu a terra, ma isse intamas de si neghidare si fut postu a ríghere (M.Ladu) 2. no est tirandhe prus aeredha, mancu bentu de susu chi néchidat sas chessas mummuchiandhe in frunzas sos arrastos (L.Loi) Translations French se fâcher English to disturb Spanish irritar Italian inquietare German ärgern, aufregen, sich ärgern.

renignài , vrb Synonyms e antonyms abbetiae, afutare, arrabbiai, arragiolire, arrannegai, inchietae, incrabudhire, infelai, infuterare Etymon srd. Translations French irriter, agacer English to vex Spanish irritar, amostazar Italian stizzire German ärgern.

suberiàre , vrb Definition giare ocasione, fàere arrennegare male e peus a chie est giai tzacau, istrobbare Synonyms e antonyms agghegiare, atiare, inasprèssiri, incidai, inciulai, insissiligai, insutzuligai, issuperiare, mincidiare, tinghitare Sentences no mi subéries, bastat chi so arrennegadu pro àteru! ◊ si subériat su cadhu e istinchidhat fogu ◊ in custu trunchedhu che at una tana de muscone: no lu suberiedas ca bos punghet! ◊ est unu raspinzu chi faghet efetu malu ca subériat sa palte chi est ratada Translations French agacer English to annoy Spanish irritar Italian irritare German reizen.

«« Search again