indisciàre , vrb: indissiare, inditzai, inditziai Definition giare indíscias, inditos, mandhare a ccn. a unu logu, nàrrere ite depet fàere Synonyms e antonyms ammustrare, assintzare, indetare, ingitai Sentences at a èssi custa sa butega manna manna chi s'ant inditzau? 2. chircant chie lis indíssiet siendhas e cumones Etymon itl. Translations French adresser, envoyer English to cast suspition on to direct Spanish enderezar, indiciar Italian indirizzare, indiziare German richten, verweisen, verdächtigen.

indritàre , vrb Definition fàere dereta una cosa trota Synonyms e antonyms adaretzai, alliurai, intennerare | ctr. atrotiai, indortigare Etymon srd. Translations French redresser English to straighten Spanish enderezar Italian raddrizzare German gerademachen.

intenneràre , vrb Definition fàere ténneru, fàere dereta una cosa trota o atrotigada Synonyms e antonyms adaretzai, indritare | ctr. abbajonare, acocovedhae, allachedhare, atortiae, colembrai, indortigare Sentences cussu ferru dortu cheret intenneradu pro l'intrare in su tubbu Etymon srd. Translations French redresser English to straighten Spanish enderezar Italian raddrizzare German gerade machen.

istantargiài , vrb: istentargiare, istentarzare, istrantaxai, stantarxai Definition pesare o pònnere fichiu, prantau, nau fintzes in su sensu de migliorare, torrare in bonu, torrare a biu Synonyms e antonyms arritzare, ficare, istantalissare | ctr. colcare Sentences soi istantargendumindi! ◊ ghetat un'itzérriu e si nd'istrantaxat debressi ◊ si ndi fiat istrantaxau a corpu e m'iat aferrau 2. bollu chi sa domu si ndi torrit a istantargiai ◊ ita chi si ndi torràt a istrantaxai e dhu biriat aici sa pobidha!… Etymon srd. Translations French redresser, dresser English to erect Spanish enderezar, levantar, erguir Italian drizzare, rizzare, èrgere, drizzarsi German aufrichten, erheben, sich aufrichten.

«« Search again