Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

apinnonàre , vrb Definition pònnere a pinnone, su si parare prantaos; andhare a una filada, a una bandha Synonyms e antonyms impinnonare, punnai Sentences si est apinnonadu in sa gianna ◊ su batu at apinnonadu sa coa 2. sa robba est apinnonendhe a s'abba ◊ as a bídere torra apinnonendhe sa nae tua a sa terra chi isetat Etymon srd. Translations French dresser English to raise Spanish erguir, levantar Italian rizzare German aufrichten.

arritzàre , vrb Definition pònnere prantau, istrantagiau, pesare; nau de sa natura de su mascu, inchibberare, fàere tètera (aus. àere) Synonyms e antonyms fichire, istantargiai, pesai / arretae | ctr. arrúiri, corcare Sentences fit meses e meses fulliau, no arritzabat prus ◊ fit lavandhe in su riu e si ndh'est arritzada a si che ispàrghere pacos turunzos 2. ite at a chircare fémina candho nachi mancu arritzat! Etymon itl. Translations French dresser English to erect Spanish levantar, erguir Italian rizzare German aufrichten.

istantargiài , vrb: istentargiare, istentarzare, istrantaxai, stantarxai Definition pesare o pònnere fichiu, prantau, nau fintzes in su sensu de migliorare, torrare in bonu, torrare a biu Synonyms e antonyms arritzare, ficare, istantalissare | ctr. colcare Sentences soi istantargendumindi! ◊ ghetat un'itzérriu e si nd'istrantaxat debressi ◊ si ndi fiat istrantaxau a corpu e m'iat aferrau 2. bollu chi sa domu si ndi torrit a istantargiai ◊ ita chi si ndi torràt a istrantaxai e dhu biriat aici sa pobidha!… Etymon srd. Translations French redresser, dresser English to erect Spanish enderezar, levantar, erguir Italian drizzare, rizzare, èrgere, drizzarsi German aufrichten, erheben, sich aufrichten.

strantaxàda , nf: istentalzada*, strantaxara Definition su istrantaxai / s. de ómini, de fémina, de àteru = mannu meda, carena manna, una montagna de ómine, debberone ómine, debberone fémina (nau unu pagu a befa: pitichedhedhu) Synonyms e antonyms arritzada, ficada, pesada 2. sa turri dh'ant poderara cun custa strantaxara de bigas e sciambranas ◊ una bella strantaxada potàt, gopai, candu fiat sodrau! ◊ arratza de strantaxada de ómini chi est, cussu!…◊ cussu fiat una strantaxada de piciocu bonu, ma bonu, lah!…◊ de innui ndi dh'as bogada custa strantaxada de fémina?! Translations French dressage English raise Spanish levantamiento Italian rizzata German Aufrichten.