abbasolàre , vrb Definition si narat de su trigu candho su granu est faendhosi bellu, prenu e matucu; nau de gente, de animales, bogare o pònnere bentre manna Synonyms e antonyms abberare, achiare, ammadurae, ciòmpere, còmprere, crompire, ingranire, lòmpere 2. cantu che ses istadu in tzitade ti ses abbasoladu Etymon srd. Translations French grener English to seed Spanish granar Italian granire German Körner bilden.
ingraníre, ingraníri , vrb Definition fàere su granu, mescamente nau in su sensu de dhu fàere bellu matucu, bonu / bae chi cussa no t'ingranit! = no as a biri mai cussa dí, cussu disígiu cumpriu Synonyms e antonyms abbasolare, abberare, achiare, ammadurae, chibare, integare | ctr. imbiciai Sentences su chivu est ingranindhe Etymon srd. Translations French grener English to seed Spanish granar Italian granire German Körner ansetzen.
písu , nm Definition sèmene, sa parte de unu frutu, prus che àteru de matas, chi faet naschire una matighedha noa: si narat mescamente de su chiu de frutuàrios cun ossu (pruna, méndhula, olia e àteru), ma fintzes de àteros sèmenes chi portant pigiolu tostau, grussu (síndria, melone, àghina e àteru) Synonyms e antonyms chibu, papi, sèmene Sentences su pisu teniat giai totus is imbitzus de arramu, de folla e de frutu (M.Licheri)◊ tui no ses nàscia a pisu a us'e meboni! ◊ prantant in is giardinus is néspulas a pisu ◊ sa carrubba puru fait su pisu Surnames and Proverbs smb: Pisu / prb: su pisu de s'olia fait arrui un'ómini: unu monti no Scientific Terminology rbr Etymon ltn. pisum Translations French semence English seed Spanish semilla Italian séme German Samen.
sèmena , nf, nm: sèmene, sèmini Definition sa parte (upm) de unu css. frutu chi tenet sa capacidade de fàere unu fundhu nou; nau de gente o de animales, céllulas sessuales, cudhas chi unendhosi e betandhosi apare, una de su mascu e una de sa fémina, ingendrant su fedu nou; css. cosa capatza de fàere naschire vida noa; su pl. is sèminis, gràtzia, frores e orrughedhos de paperi in colore chi si costumat a betare a is isposos; sos sèmenes fintzes in cantu sèmene de genias diferentes / min. semenedha, semenedhu, sementza; partes de unu sèmene: matza, bichixedhu, pilloni (su bichighedhu naschindho), perras o perrales (segundu su s.), pilloncu; sèmini trotoxau = origa de lèpuri o fintzas assudha burda (Scorpiurus muricata, var. subvillosa) Synonyms e antonyms chibu, papu, pisu Idioms csn: corpare, lantare o fèrrere a sèmene = betare tropu sèmene in sa terra de resurtare tropu carcu su laore (chi pro cussu essit metzanu, chentza irvilupu); sèmene dormiu = betadu in sa terra, ma ancora a nàschere pro s'assutore; lassare a sèmene = po fai su sèmini, po serbiri a seminai; trigu, órgiu, fae de sèmene = sa parti (prus bona) chi si allogat po seminai; abarrai a cibudha de s. (nau de fémina, de ómine) = abbarrare baghianos, coment'e costoidos, postos abbandha; fai su s. (nau de is erbas)= lòmpere, cumprire su sèmene; bogare su s. (nadu de ómine) = bogare, irburrare; sa búscia de su sèmini = parte de sos fiores inue si bi faghet o bi est su sèmene; lantadu a sèmene (nau de ccn.)= èssiri pretocau Sentences su sèmene faghet, ammadurat, lompet o cumprit, intzeurrat, rebudhit, tudhit o pillonat, naschit ◊ seu ghetendi su sèmini a malugoru ca mi parit annada contrària! ◊ ingolliat a codhu bértula de sèmene e marrone e andhàt a pei ◊ su laore ocannu est andhadu male, azummai no ndhe torraia su sèmene! 2. is cojaus no biriant s'ora de connosci prendas de s'ammesturu de su sànguni, ma nisciunu sèmini tzeurràt in su sinu donosu de s'isposa 3. fiat timendu de s'ispainai su sèmini de su disingannu in mesu de is àterus 4. s'iscapat tropu ranu a manu isolta podet fèrrere a sèmene su trigu e guastare totu s'arregolta (A.Casula)◊ cust'arzoledha est corpada a sèmene, paret nènnere: che ndhe cheret tiradu! ◊ bi fit s'istiga de sa sèmena comente che ant furadu su laore ◊ cojadí, sinuncas abarras a cibudha de sèmini! Scientific Terminology rbr, crn Etymon ltn. semen Translations French graine, pepin, sperme English seed, sperma Spanish semilla, semen Italian séme, spèrma German Samen, Sperma.
spallaméntu , nm Definition su spallai Etymon srd. Translations French dépaillage English seed scattering Spanish quita de paja Italian spagliatura German Entfernung des Strohs.