Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

àchina , nf: àghina, àgina, àina, àniga, àxina Definition su frutu chi bogat sa bide, a gurdone, a pibiones prus o prus pagu cracos e matucos segundhu sa calidade / crezes de àghina: de mústiu (abbosa meda), de manigare (a pipiones prus maduros, aghedhosa), de pabassa (aghedhosa, cun pagu sèmene, bianca); apiconi de àxina = budrone, apisile; su fodhone = su fodhi, su pillonchedhu de su pibioni; àxina abbinada = ua cota azummai guastèndhesi in su fundhu, cun su pipione modhe modhe e mesu torradu a su fodhe / calidadis de àxina po papai: apesòrgia, arbasólica, arretallau, galopu, litàchina/titiaca, muscatellò; calidadis de àxina de mustu: alveniadu, arremungiau, barriadòrgia, bovale, bovaledhu, carenisca, cuscusedha, laconarzu, mantzesu, muristellu, nuragus, pascale, retagliadu, semidanu, sintzilosu, zirone / àxina de coloru = zenia de erba chi faghet subra sas rocas, de sas caberturas (Sedum andegavense) Synonyms e antonyms ua Sentences s'àxina ocannu est bella ingrania ◊ s'àgina ocannu est bella e sa sarmenta sana ◊ po s'ierru si apicat s'àghina, si arrimat sa figu de giuncu e sa pilladra de pira matzi niedha Scientific Terminology bng Etymon ltn. acina Translations French raisin English grapes Spanish uva Italian uva German Trauben.

ammustài , vrb: ammustare Definition catzigare, istrecare o mòlere s’àghina po fàere su mustu; aciúnghere mustu; piscare sa binatza a istrégiu (cofa) po che lassare iscolare su mustu innanti de dha prentzare Etymon srd. Translations French fouler le raisin English to press grapes Spanish pisar la uva Italian pigiare l'uva German die Trauben pressen.

binnennài , vrb: binnennare, vinnennare Definition segare e arregòllere totu s'àghina de is bíngias, ma fintzes incungiare àteru / b. casidhos = bogai su meli Sentences a binnennare che daet a sa bandha de mesu cabidanni ◊ zughiant s'idea de binnennare ma no bi ant binnennadu Etymon srd. Translations French vendanger English to harvest grapes Spanish vendimiar Italian vendemmiare German lesen, Weinlese halten.

brutòne, brutòni , nm: budrone 1, budroni, burdone, burdoni 2, prudone, vurdone Definition s'àghina comente dha bogat su fundhu totu a pibiones acanta de pare cracos; s'ispiga de su moriscu; trintzilleri o gurdonedhu de bobbois chi leant po piscare; cosa posta craca coment'e pibiones de àghina in su gurdone; genia de abbordau, ricamu / partes de su b.: tenaghe o cambu, carena o iscovili, iscaluza, pipione; zenias de b.: budrone mannu, minore, afissu (tipiu), lascu (sciortu), cotu, papabassadu, guastu Synonyms e antonyms budrilloni, gudrilloni, gudroni, iscala 1, pendhone, trone Idioms csn: budrone de istrunellos = bolu de istúrulos; s'Udrone = sos Pudhighinos, fiotu de sete istedhos chi si parent afissos, acurtzu de pare Sentences nos fimus ispartinatos in sa vintza secànnenche sos brutones ◊ est che binza chene burdones ◊ budrones de ua fint pendhulendhe cun pupujones mannos cantu una pruna 2. unu budrone de triguíndia Surnames and Proverbs smb: Budroni Scientific Terminology rbr Etymon ltn. butrone(m) Translations French grappe English bunch of grapes Spanish racimo Italian gràppolo d'uva German Traube.

campanínu , nm: camparini, camparinu Definition gurdone de àghina pitichedhedhu, mescamente de is chi su fundhu bogat e che arresurtant a trigadiu Synonyms e antonyms carràmbalu, cicillone, iscaligione, iscalúgia, ispérula, pimpillia, popurustu, pripixone, scalonina, scrichilloni, sprimpilloni, tzitzicra Sentences piciochedhas, mi arracumandu su pibioni de terra e is camparinis cotus: arrigollendi totu! Scientific Terminology rbr Etymon srd. Translations French grappillon English small bunch of grapes Spanish cencerrón Italian racìmolo German Rispe.

cicillòne, cicillòni , nm: sciscilloni Definition gurdone de àghina pitichedhu, de cudhos chi sa bide bogat prus che àteru a trigadiu Synonyms e antonyms campaninu, carràmbalu, iscalúgia, pimpillia, popurustu, pripixone, scalonina, scrichilloni, sprimpilloni, tzitzicra Surnames and Proverbs smb: Cicilloni Scientific Terminology rbr Etymon srd. Translations French grappillon English small bunch of grapes Spanish cencerrón Italian racìmolo German Träubchen.

frobbàdu , nm Definition una calidade de àghina bianca, e de binu, chi assimbígiat a su nuragus Translations French raisin "torbato" English kind of white grapes Spanish cepa de uva blanca y el vino que da Italian torbato German eine sardische Wein sorte (trauben).

iscalúgia , nf, nm: iscaruza, iscaluza, iscaluzu 1 Definition min. de iscala 1: gurdone pitichedhedhu, de cussos chi essint a úrtimu, trigadios, e fintzes una parte pitica de su gurdone mannu: est unu upm.; dhu narant fintzes po ccn. de pagu importu, chi contat pagu Synonyms e antonyms campaninu, carràmbalu, cicillone, iscaligione, iscalone, iscanutza, ispérula, pimpillia, popurustu, pripixone, scalonina, scrichillia, scrichilloni, sprimpilloni, tzitzicra / ttrs. iscarúghia Sentences s'iscaluza crua, binnennendhe, no l'amus collida ◊ si at manigadu un'iscaluza de ua ◊ ndhe cherent collidas cussas iscaluzas de ua 2. si Dante fit poete, padre Luca no fit iscaluzu! Scientific Terminology rbr Etymon srd. Translations French grappillon English small bunch of grapes Spanish cencerrón Italian racímolo German Träubchen.

prudòne , nm: brutone*, prutone, pudrone, pudroni, purdoni, putrone, vurdone Definition sa prima àghina (prima muta o pasia) comente dha bogat su fundhu de sa bide; s'ispiga de su moriscu; is bobbois chi portant a piscare po esca; cosa posta craca a bisura de pibiones de àghina in d-unu gurdone; genia de ricamu Synonyms e antonyms budrilloni, gudrilloni, gudroni, iscala 1, trone Sentences prannucas de chessa, prudones de tandha ◊ candho sas ispinas de bidhighia si zirant in prudones de selenu, a boghe de prantu muto Scientific Terminology rbr Translations French grappe de raisin English bunch of grapes Spanish racimo Italian gràppolo d'uva German Weintraube.