Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

afacetài , vrb Definition trebballare calecuna cosa a manera de dhi fàere tantas afaciadas totu paríviles, oguales Translations French facetter English to cut facets Spanish tallar Italian sfaccettare German facettieren.

aferritài , vrb Definition segare orrobba o paperi a ferros; in cobertantza, nàrrere male de s'àteru Synonyms e antonyms afolfigare, aforticare 1, slinguai Etymon srd. Translations French coupailler, médire English to cut into small pieces, to speak badly Spanish tijeretear, cortar, hablar mal, criticar Italian sforbiciare, tagliuzzare, sparlare German zerschneiden, schlecht reden.

arrugài , vrb Definition andhare a segadura, passare in mesu de unu logu a manera de incurtzare su camminu de fàere, passare fora de camminu, de una parte a s'àtera de unu logu Synonyms e antonyms aggrucare, atravigare, atreminare, atruessai, ruciare Etymon srd. Translations French prendre un raccourci English to take a short cut Spanish atajar Italian prèndere una scorciatóia German einen Abkürzungsweg einschlagen.

curtzadróxu , nm Definition camminu chi si faet o logu inue si passat a segadura po incurtzare tempus e tretu po lòmpere a unu logu Synonyms e antonyms incultzatóriu, istrissiada, tressàrgia Etymon srd. Translations French raccourci English short cut Spanish atajo Italian scorciatóia German Abkürzung.

féstu , nm Definition su sestare, su segare a misura s’orrobba po dha cosire a bestimentu Synonyms e antonyms sestu Translations French action de couper, de tailler English cut Spanish corte Italian tàglio German Schnitt.

iggannài, iggannàre , vrb: irgannai, irgannare, iscannai, iscannare, isgannare, sgannai Definition segare is cannas de su tzugu, is artérias e venas chi passant in su gúturu Synonyms e antonyms irgangare, irgannighinare, irguturai, ispajolare, ispobiai, ispojai, sgraguenai Sentences maleita cussa gherra chi nos ponet in flagellu: che fiados de masellu nos iscannat! (A.Dettori)◊ a sos chi sunt torraos de sa gherra s'istadu lis at dau zustu sa paca de su voe domau (chi naschit corrudu e morit irgannau) Etymon srd. Translations French égorger English to cut s.o.'s throat Spanish degollar Italian scannare German abstechen.

illascàre , vrb Definition fàere prus lascu, istesiare una cosa de un’àtera, fàere calecuna cosa prus pagu bortas; fintzes lassare andhare, giare calecuna cosa, giare su cuntentu Synonyms e antonyms allascai, arrairi, illentiare, iscanzare, isciagai, istesiai / allatzicare, menguai | ctr. acurtziare, afíere, intibbiri, sizire Sentences sunt isetandhe a lis illascare su presorju ◊ illascàdebbos! ◊ illasca sa vite ca est tropu afissa!◊ no resesso a illascare custu nodu pro l'isòrbere ca sa fune si est ifusta, at ufradu e at afissu de prus 2. impessu si est sapiu in bratzos de su babbu, su criedhu si est illascau a prànghere 3. isse unu tempus ndhe fit sèmpere in domo, ma dae carchi tempus in goi at illascadu ◊ fint sèmpere paris, ma de candho ant brigadu ant illascadu e como petzi si agatant pro chistiones de faina 4. babbu no s'illascaiat meda ca dinari a comporare bitzicreta no ndhe aiat Etymon srd. Translations French desserrer, lâcher English to loosen, to thin (out), to cut down on Spanish aflojar, espaciar, largar Italian allentare, diradare, mollare German lockern, lichten, nachlassen.

ilmutzàre , vrb: immutzare, irmutzare, ismutzare Definition fàere mutzu (nau in su sensu de sa longària), segare a paris Synonyms e antonyms murtzinare, mutzare, secare, truncai Etymon srd. Translations French couper English to cut off Spanish cortar Italian mozzare German abschneiden.

incultzatóriu , nm, nf: incurciadórgiu, incurciatóriu, incurtzadorju, incurtzatóriu, incurtziadórgiu, incurtziadorju, incurtziadorza, incurtziadorzu, incurtziatórju, iscurtzatólgiu, iscurtzatóriu Definition camminu chi si faet o logu inue si passat a truncadura, po incurtzare tempus e tretu po lòmpere a unu logu / annare, passare a incurtzatóriu = a incurtzadura, a rugadura (e no in su camminu fatu apostadamente) Synonyms e antonyms curtzadroxu, istrissiada, orrugada, rucratorju, rugadolzu, tressàrgia Sentences antziabant e falabant in sos incurtziadorjos ca a colare in su caminu fit prus allargu ◊ est un'incurtziadorza, ma no andhat fora de caminu in totu ◊ cala in s'istrada ci ti apo ammostau, non passes in s'incultzatóriu ca ti peldes!◊ po nce calae a su nostru pigaaus un'iscurtzatóriu Etymon srd. Translations French raccourci English short cut Spanish atajo Italian scorciatóia German Abkürzungsweg.

irdarcilàe , vrb: isarchilare, isaschilare, isaschilai Definition iscadranchilare is animales, segare su cadranchile (po fàere dannu); fintzes atzopiare, segare a iscambadura Synonyms e antonyms iscarronare, scadracilai, scardanchinare, scarracillai, scarrengibai / assopiai Sentences pro dispetu, tziu Matiu aiat isarchiladu duas bacas a tziu Batista 2. Zubanne su craparju est totu bida topu, isarchilau, a baculedhu ◊ pacubene meu, fipo tzopu, isarchilatu! 3. sas cambas de sos funnos istrempaiant a terra chin d-unu tzocu búitu, isarchilatas dae sa urvajola Etymon srd. Translations French couper le jarret English to cut the hocks Spanish desjarretar Italian sgarrettare German die Hachsen durchschneiden.

irgangàre , vrb: isgangare, sgangai Definition segare is cannas de su gúturu o gannighinas; segare is tuledhas, genia de néulas a parte de aintru in su gúturu; segare, bogare is gangas a su pische Synonyms e antonyms iggannai, ispajolare, ispobiai, ispojai, sgraguenai Sentences aiat irgangatu una erveche e l'aiat cota a budhitu Etymon srd. Translations French égorger, opérer des amygdales English to slit s. o.'s throat, to cut tonsils Spanish degollar, quitar las amígdalas Italian sgozzare, tagliare le tonsille German die Kehle durchschneiden, die Mandeln entfernen.

irmossichedhàre, irmossighedhàre , vrb Definition coment'e tocare o segare a móssigos, nau pruschetotu po segare orrugos de ccn. cosa (es. istrégiu) Synonyms e antonyms ispitulliare, spisedhae, spistorai, spistoredhai Etymon srd. Translations French ébrécher English to cut into small pieces, to nibble Spanish mordisquear Italian sbocconcellare German knabbern an.

irtazolàre , vrb: istazolare Definition segare a fitas fines segandho in paris, segare a pígios, fàere a tazolas, bogare (linna) a ascras o àstulas Synonyms e antonyms irfinicare, laurai, tazolare Sentences ndhe segheit unu piantone e s'interesseit a l'istazolare finas chi l'at indebbilidu tropu (B.Truddaju)◊ mannedha istazolait su casu pro lu frauzare chin sas ghinzias acogliadas Etymon srd. Translations French couper en tranches horizontales English to cut into slices Spanish retazar Italian tagliare a fétte o sfòglie orizzontali German aufschneiden.

ischigliàre 2 , vrb Definition segare a ischígliu, unu pagu a istúturu, parangau a una parte Etymon ctl. esquitllar Translations French couper de travers English to cut awry Spanish sesgar Italian tagliare, rómpere a sghimbèscio German schräg schneiden.

ischígliu , nm Definition segada de traessu, a istúturu, parangada a una parte, fintzes línia fata de traessu ma sèmpere a un'imboe, prus bàscia a una parte (a cabu i.) Etymon srd. Translations French coupe de travers English oblique cut (awry) Spanish corte oblicuo Italian tàglio sghémbo, oblìquo German Schrägschnitt.

ischimàre , vrb Definition iscirrai, segare is cambos prus fines, sa chimuza, is puntas fines de sa linna, de is matas (pruschetotu candho si faet linna a su fogu) Synonyms e antonyms arramitzare, irfrandhare, irgomare, ischimizonare, ischirrare, isfrongiare Sentences ischimamus, segamus a naes, campionamus e prendhimus a fasche, barriamus e a bidha! Etymon srd. Translations French élaguer English to cut of leaves Spanish escamondar Italian sfrondare German entlauben.

ispuntài , vrb: ispuntare, spuntai Definition segare is puntas, segare o guastare sa punta, tocare su binu nou; bogare cosa posta a punghidura; cumenciare a bogare, a essire sa punta; rfl. nau de is binos, essire aghedos, guastos Synonyms e antonyms ispitare, scomai / essire / achedare 1 | ctr. acuciai Sentences in binza semus ispuntendhe sa bide ◊ a faedhare male ses avesu: sa limma ti la deves ispuntare! (V.Congias) 3. in Sardigna no passat dí chi no ispuntit unu frori de una mata Etymon srd. Translations French épointer English to blunt, to cut the tip off, to come up, to become sour Spanish despuntar, aparecer, agriarse Italian spuntare German die Spitze abbrechen.

istizàre , vrb Definition bogare, segare o fàere calecuna cosa a tirighedhas fines, istacare is silibbas de sa conca de s'àgiu; fintzes arrasigare, istidhigare Synonyms e antonyms afitai 2. fit istizendhe su fundhu brujadu de su labiolu cun d-una moneda Etymon srd. Translations French réduire en tranches minces English to cut in slight slices Spanish cortar en tajadas finas Italian ridurre in fétte sottili German in Scheiben schneiden.

lantzitài, lantzitàre , vrb Definition púnghere, segare, apèrrere a lantzita (nau mescamente de un'ufradura chi at fatu matéria) Sentences su dutore mi at lantzitadu su pódhighe totu cantu est longu pro mi ndhe bogare sa martza ◊ si lantzitànt fintzas a si fai essiri sànguini 2. sa rúnzida chi li essiat dai corpus mi atraessaiat sos artúrios e mi lantzitaiat su sentidu (G.Ruju) Etymon srd. Translations French inciser English to cut (open) Spanish incidir Italian incìdere German einschneiden.

murtzinàre , vrb: mutzinare Definition immuciurrare, segare a mutzu, a paris, fàere prus curtza una cosa longa segandhochendhe una parte solu Synonyms e antonyms ilmutzare, mutzare, remuzare 1, secare, spiciai, truncai Sentences sa urvajola manichicurtza nche li aiat mutzinatu sa conca ◊ sa Sardigna at bisonzu de libbertade: sas tropeas a mossu mutzinade! Etymon srd. Translations French couper, raccourcir, découper English to cut off (again) Spanish cortar, recortar Italian mozzare, accorciare, ritagliare German abschneiden, kürzen, ausschneiden.