iltíu , nm: istiu,
estiu Definition
unu de is bàtoro tempos de s’annu, candho (in s’emisferu nord) faet dies prus mannas e sole prus forte cunforma a comente si ponet sa Terra cun su Sole / i. forte = de calura meda; ne calat s’istiu = intrat s’istiu, est benindhe su tempus de istiu
Synonyms e antonyms
istade
| ctr.
iberru
Sentences
est intradu s'istiu ◊ ocannu at fatu istiu forte ◊ no at fatu istiu ◊ semus in istiu ◊ no che colat istiu chentza carchi fogu!
Etymon
spn.
estío
Translations
French
été
English
summer
Spanish
verano
Italian
estate
German
Sommer.
istàde , nm, nf: istadi,
stadi Definition
unu de is bàtoro tempos de s'annu, de su 21 de làmpadas a su 22 de cabudanni, candho faet dies prus mannas (ma menguandho, in s'emisferu nord) e sole prus forte cunforma a sa posidura de sa Terra cun su Sole / in su grofu de s'i. = in su coro de s'istiu, itl. in piena estate
Synonyms e antonyms
iltiu,
istadiale,
istiera
| ctr.
iberru
Sentences
paret un'eternu istade africanu ◊ s'istadi si fut postu a fai arrassoli ◊ s'istadi nci fiat passau diabressi ◊ su cinixu de un'istadi est imbussendi is sartus de Sardigna ◊ s'istadi est acabbau totinduna ◊ candho alluent is fogorones paret torrada s'istade!
Scientific Terminology
tpc
Etymon
ltn.
aestate(m)
Translations
French
été
English
summer
Spanish
verano
Italian
estate
German
Sommer.
istàdu , pps, nm: istatu 1,
istau,
istétiu Definition
de istare: s'impreat fintzes coment'e pps. de su vrb. èssere; cunditziones, su istare pentzau coment'e manera de èssere; s'organizatzione pulítiga natzionale de unu pópulu
Synonyms e antonyms
istàpiu
Idioms
csn:
bènnere o èssere in istadu (nau de fémina) = èssiri príngia; pònnere a istadu = pigai su vítziu, s'abbitúdini; leare istadu (nau de fémina) = cojaisí; torrai a istadu = a puntu malu
Sentences
in cussu logu no bi so istau mai ◊ si no fit istétiu pro mene si aviat ghetau sa soca piús de una vorta
2.
si ses a malu istadu, lèadi meighina! ◊ cussas bacas sunt a malu istadu, lanzas e istasidas ◊ dàemi a ischire in s'istadu chi ses! ◊ a istadu bonu mi creit… ma dèu no seu mandroni! ◊ non nci at istadu prus mannu ne atra nobbilesa de mi bí in sa mesa de su Signori ◊ is imbriagus no funt a istadu de camminai deretus ◊ no si devet leare cussas cadhas in s'istadu chi est, ca est ràida!
3.
bi at nassiones chi no tenent un'istadu issoro pro si guvernare ◊ nassione e istadu sunt duas cosas diferentes
4.
si est cojubada in istadu ◊ comente si est cojubau, sa muzere est bénnia dereta in istadu ◊ Fulanu est postu a istadu a fàghere cussa vida (Z.Porcu)◊ gei ses torrada a istadu, mamma mia, sempri in su letu!…
Translations
French
été,
état
English
been,
state
Spanish
estado
Italian
stato
German
gewesen,
Staat.