afarcài , vrb: afracai,
afracare 1,
afrachiai 1,
afrachiare,
afrancai,
afrancare,
fracae,
fracai Definition
andhare o lòmpere apitzu de unu cun in manos, o cun àtera cosa o fintzes solu a foedhos, a briga, su si betare apitzu de ccn. cun fortza e cun intentzione mala; fintzes acostire po istare prus acanta, nau de persona in bonu
Synonyms e antonyms
abbrancai,
acafai,
aciapai,
afarrancae,
aferrai,
aggafai,
aggarrai,
agguantai,
carrabbusai,
trubare,
tzurricare
/
allupiri,
atzurrire,
botzicare
Sentences
po no arrui si est afrancau a sa funi ◊ comenti cudhu dh'iat nau s'annomíngiu si dhi fiat afarcau coment'e unu tzurpu ◊ is invitaus si afracant po pigai su postu ◊ su cani si est afracau a mussiai ◊ su lupu afracat s'angioni ◊ mi seo afrachiau a pitzu de cudhu
2.
che àbbili mi as afracau! ◊ candu dh'at biu mi dh'at afracau… ndi dhi at nau de dónnia colori! ◊ est istau issu chi mi ch'est afracau a pitzu!
3.
comenti at biu su dinai in terra si nc'est afracau ◊ si ndi funt afracaus asusu ◊ cussos funt basadores: comente ti bient ti che afràchiant apitzu a basare!
4.
fortzis nontesta ti bolias afracai a mei po ti callentai!
Surnames and Proverbs
prb:
su cani arrabiau si afracat a is cratzonis de su straciau
Etymon
srd.
Translations
French
s'élancer,
se lancer
English
to rush,
to hurl oneself
Spanish
arrojarse,
acometer
Italian
slanciarsi,
avventarsi
German
sich werfen.
arremilài , vrb Definition
iscúdere calecuna cosa a cambarinu a unu, iscúdere a cara
Synonyms e antonyms
arrafilai,
frumbulare,
frundhare,
interiare,
sbertugliai
Sentences
arremilai unu cortedhu a unu
Translations
French
lancer,
jeter
English
to throw
Spanish
arrojar
Italian
scagliare
German
werfen.
atzurríre , vrb Definition
lòmpere, giare o pònnere is manos apitzu a ccn.; pigare a atzúrridos
Synonyms e antonyms
afarcai,
botzicare,
intriglire,
tzurricare
/
afrontai,
agiostrare,
atzuridare,
cadojare,
iscamurriare,
rumbicare
Sentences
est unu cane chi si atzurrit deretu a su furisteri ◊ Pepedhu perdeit su sentidu, atzurreit su mastru de linna e ambos si mazeint che sa fae (G.Addis)
Translations
French
se jeter,
se lancer
English
to throw oneself
Spanish
lanzarse
Italian
avventarsi
German
sich stürzen.
fraltimàre , vrb: frastimai,
frastimare,
frastimmai,
frestimai,
friastimare Definition
istare a frastimos, betare maleditziones, foedhare male / frastimai a bia de fogu = betare irrocos malos meda
Synonyms e antonyms
apeomai,
brastimare,
frastinare,
irrocare,
istrosciare,
perdeare,
tassiai
Sentences
frastimat che pedidore ◊ est un'iscuriu a segai a fitas, no si bit mancu a frastimai
2.
su pani si no est postu bèni, me in sa mesa, frestimat
Etymon
ltn.
brastimare po blasphemare
Translations
French
lancer des imprécations
English
to curse
Spanish
imprecar
Italian
imprecare
German
fluchen.
frundhàre , vrb: frundhiare,
frundiai Definition
tirare a passígia, iscúdere o imbolare a frundha; fuliare, betare a s'àliga
Synonyms e antonyms
arremilai,
frumbulare,
infrundulae
/
foliai,
frundhire,
iscavulai,
sciuliai 1
2.
duos bratzos che dha sunt istesiandhe e frundhiandhe a cara a inue fut
Etymon
srd.
Translations
French
lancer des pierres avec la fronde
English
to sling
Spanish
hondear
Italian
frombolare
German
schleudern.
imbolàre , vrb Definition
betare a terra, lassare sa cosa betandhochedha atesu, betandhodha de artu o a istràmpidu, coment’e a bolu, chentza órdine; calare de artu a cropu; rfl. nau prus che àteru de fémina chentza cojuare, crocare cun facilidade po si giare a s’ómine faendho pagu càrculu de issa etotu / andhare imbola imbola = imbolèndhesi inoghe e in cudhane, de tretu in tretu, a su corca corca
Synonyms e antonyms
abbutare,
betae,
foliai,
frundhire,
imbrillai,
irbotulae,
iscavulai,
ispiòndiri,
issèndhere,
scabiossai
| ctr.
collire
/
assantae,
assetiai,
pònnere
Sentences
imbolamiche atesu cussas cosas! ◊ imbòlache s'arga! ◊ collide s'olia e imbolade a s'isterzu! ◊ no imboles gai fatu de su logu sa bestimenta chi ti càmbias!
2.
s'abiolu si tucat, leat bolu e dae s'aera s'imbolat che raju!
3.
si biet chi issa no est una fémina pagu séria chi s'imbolat in bratzos de chie totu li capitat! ◊ nos semus imbolados che duos iserelados!
Etymon
ltn.
involare
Translations
French
lancer,
jeter
English
to fling
Spanish
tirar,
arrojar
Italian
lanciare,
buttare,
scaraventare
German
werfen,
schleudern.
imperiàre , vrb Definition
iscúdere o lampare una cosa atesu
Synonyms e antonyms
abbutare,
aggradiare,
imbolare,
interiare,
ispiòndiri,
lampare
Sentences
sa preda deo che l'império prus de a tie ◊ a frundha si che impériat sa preda meda prus de la tragare a manu ◊ sa pompa, afíndhela in punta, che impériat s'abba atesu mescamente si bi at pressione meda
2.
crabolos coment'e in líbbera aera imperiades atesu
Translations
French
lancer
English
to fling
Spanish
arrojar
Italian
lanciare
German
werfen.
lampàre 1, lampàri , vrb Definition
betare, imbolare a terra, iscúdere atesu, giare apitzu, nau fintzes in su sensu de aciapare, aferrare, furare
Synonyms e antonyms
aceiri,
imbolare,
imbrillai,
imperiare,
ispiòndiri,
issèndhere,
istrampare,
lampinare
Idioms
csn:
lampare sas manos a unu = betare pódhighes subra a ccn. a lu mazare; l. unu frastimu = frastimai, betare irrocos
Sentences
mi so lampadu a terra ◊ mi so lampadu subra de su letu e mi che so drommidu ◊ si calchi ogetu podiat coglire bi lu lampàt a dossu ◊ su puzone si lampat de s'aera e torrat a su nidu a bicu pienu ◊ che l'at lampadu foras dae sa gianna ◊ li podiaizis lampare unu raju! ◊ sas màchinas che lampant sa lughe atesu ◊ e a cantos lis at lampadu ojadas furàntzulas, candho fit giòvana!
2.
su cane tentat de si lampare a unu
Translations
French
lancer,
jeter
English
to throw,
to cast
Spanish
echar,
arrojar
Italian
lanciare,
gettare
German
werfen.
spòndi, spòndiri , vrb: ispiòndiri*,
sprondi,
spròndiri,
sprúndiri,
spundi 1,
spúndiri Definition
iscúdere, betare, fèrrere o fintzes andhare o essire atesu; aporrire, giare una cosa in manu a s'àteru; fintzes essire, istèrrere, bogare a fora o prus in fora
Synonyms e antonyms
aceiri,
aggradiare,
imperiare,
imprònnere,
fèrrere,
ghetai,
spiondai,
sprilliri
/
aporrire
Sentences
su pisitu fait curri su lómburu cun is farrunchedhas po nci dhu spúndiri sempri prus atesu ◊ cantu nci dha spondis, sa pedra, tirendi a manu? ◊ e bai inoramala… toh su coru! - narat Bissenti spondedhucedhu in faci a s'arretori ◊ sa nosta est sa terra de chini, po s'amarolla, est istétiu sprúndiu atesu de domu lassendi genti abetendi (F.Carlini)
2.
lah no ti spundas tropu atesu de cuilarxa ca cussu ti bolit ispitzulai!
3.
sprondimindi su tobàciu ca frigòciu su nadiai a su pipiu!
4.
custa zona est diventada aici manna chi nci spundit fintzas a su ponti
Translations
French
lancer
English
to throw
Spanish
arrojar,
lanzar
Italian
lanciare,
proiettare
German
werfen.