afarcài , vrb: afracai, afracare 1, afrachiai 1, afrachiare, afrancai, afrancare, fracae, fracai Definition andhare o lòmpere apitzu de unu cun in manos, o cun àtera cosa o fintzes solu a foedhos, a briga, su si betare apitzu de ccn. cun fortza e cun intentzione mala; fintzes acostire po istare prus acanta, nau de persona in bonu Synonyms e antonyms abbrancai, acafai, aciapai, afarrancae, aferrai, aggafai, aggarrai, agguantai, carrabbusai, trubare, tzurricare / allupiri, atzurrire, botzicare Sentences po no arrui si est afrancau a sa funi ◊ comenti cudhu dh'iat nau s'annomíngiu si dhi fiat afarcau coment'e unu tzurpu ◊ is invitaus si afracant po pigai su postu ◊ su cani si est afracau a mussiai ◊ su lupu afracat s'angioni ◊ mi seo afrachiau a pitzu de cudhu 2. che àbbili mi as afracau! ◊ candu dh'at biu mi dh'at afracau… ndi dhi at nau de dónnia colori! ◊ est istau issu chi mi ch'est afracau a pitzu! 3. comenti at biu su dinai in terra si nc'est afracau ◊ si ndi funt afracaus asusu ◊ cussos funt basadores: comente ti bient ti che afràchiant apitzu a basare! 4. fortzis nontesta ti bolias afracai a mei po ti callentai! Surnames and Proverbs prb: su cani arrabiau si afracat a is cratzonis de su straciau Etymon srd. Translations French s'élancer, se lancer English to rush, to hurl oneself Spanish arrojarse, acometer Italian slanciarsi, avventarsi German sich werfen.

arremilài , vrb Definition iscúdere calecuna cosa a cambarinu a unu, iscúdere a cara Synonyms e antonyms arrafilai, frumbulare, frundhare, interiare, sbertugliai Sentences arremilai unu cortedhu a unu Translations French lancer, jeter English to throw Spanish arrojar Italian scagliare German werfen.

atzurríre , vrb Definition lòmpere, giare o pònnere is manos apitzu a ccn.; pigare a atzúrridos Synonyms e antonyms afarcai, botzicare, intriglire, tzurricare / afrontai, agiostrare, atzuridare, cadojare, iscamurriare, rumbicare Sentences est unu cane chi si atzurrit deretu a su furisteri ◊ Pepedhu perdeit su sentidu, atzurreit su mastru de linna e ambos si mazeint che sa fae (G.Addis) Translations French se jeter, se lancer English to throw oneself Spanish lanzarse Italian avventarsi German sich stürzen.

fraltimàre , vrb: frastimai, frastimare, frastimmai, frestimai, friastimare Definition istare a frastimos, betare maleditziones, foedhare male / frastimai a bia de fogu = betare irrocos malos meda Synonyms e antonyms apeomai, brastimare, frastinare, irrocare, istrosciare, perdeare, tassiai Sentences frastimat che pedidore ◊ est un'iscuriu a segai a fitas, no si bit mancu a frastimai 2. su pani si no est postu bèni, me in sa mesa, frestimat Etymon ltn. brastimare po blasphemare Translations French lancer des imprécations English to curse Spanish imprecar Italian imprecare German fluchen.

frundhàre , vrb: frundhiare, frundiai Definition tirare a passígia, iscúdere o imbolare a frundha; fuliare, betare a s'àliga Synonyms e antonyms arremilai, frumbulare, infrundulae / foliai, frundhire, iscavulai, sciuliai 1 2. duos bratzos che dha sunt istesiandhe e frundhiandhe a cara a inue fut Etymon srd. Translations French lancer des pierres avec la fronde English to sling Spanish hondear Italian frombolare German schleudern.

imbolàre , vrb Definition betare a terra, lassare sa cosa betandhochedha atesu, betandhodha de artu o a istràmpidu, coment’e a bolu, chentza órdine; calare de artu a cropu; rfl. nau prus che àteru de fémina chentza cojuare, crocare cun facilidade po si giare a s’ómine faendho pagu càrculu de issa etotu / andhare imbola imbola = imbolèndhesi inoghe e in cudhane, de tretu in tretu, a su corca corca Synonyms e antonyms abbutare, betae, foliai, frundhire, imbrillai, irbotulae, iscavulai, ispiòndiri, issèndhere, scabiossai | ctr. collire / assantae, assetiai, pònnere Sentences imbolamiche atesu cussas cosas! ◊ imbòlache s'arga! ◊ collide s'olia e imbolade a s'isterzu! ◊ no imboles gai fatu de su logu sa bestimenta chi ti càmbias! 2. s'abiolu si tucat, leat bolu e dae s'aera s'imbolat che raju! 3. si biet chi issa no est una fémina pagu séria chi s'imbolat in bratzos de chie totu li capitat! ◊ nos semus imbolados che duos iserelados! Etymon ltn. involare Translations French lancer, jeter English to fling Spanish tirar, arrojar Italian lanciare, buttare, scaraventare German werfen, schleudern.

imperiàre , vrb Definition iscúdere o lampare una cosa atesu Synonyms e antonyms abbutare, aggradiare, imbolare, interiare, ispiòndiri, lampare Sentences sa preda deo che l'império prus de a tie ◊ a frundha si che impériat sa preda meda prus de la tragare a manu ◊ sa pompa, afíndhela in punta, che impériat s'abba atesu mescamente si bi at pressione meda 2. crabolos coment'e in líbbera aera imperiades atesu Translations French lancer English to fling Spanish arrojar Italian lanciare German werfen.

lampàre 1, lampàri , vrb Definition betare, imbolare a terra, iscúdere atesu, giare apitzu, nau fintzes in su sensu de aciapare, aferrare, furare Synonyms e antonyms aceiri, imbolare, imbrillai, imperiare, ispiòndiri, issèndhere, istrampare, lampinare Idioms csn: lampare sas manos a unu = betare pódhighes subra a ccn. a lu mazare; l. unu frastimu = frastimai, betare irrocos Sentences mi so lampadu a terra ◊ mi so lampadu subra de su letu e mi che so drommidu ◊ si calchi ogetu podiat coglire bi lu lampàt a dossu ◊ su puzone si lampat de s'aera e torrat a su nidu a bicu pienu ◊ che l'at lampadu foras dae sa gianna ◊ li podiaizis lampare unu raju! ◊ sas màchinas che lampant sa lughe atesu ◊ e a cantos lis at lampadu ojadas furàntzulas, candho fit giòvana! 2. su cane tentat de si lampare a unu Translations French lancer, jeter English to throw, to cast Spanish echar, arrojar Italian lanciare, gettare German werfen.

spòndi, spòndiri , vrb: ispiòndiri*, sprondi, spròndiri, sprúndiri, spundi 1, spúndiri Definition iscúdere, betare, fèrrere o fintzes andhare o essire atesu; aporrire, giare una cosa in manu a s'àteru; fintzes essire, istèrrere, bogare a fora o prus in fora Synonyms e antonyms aceiri, aggradiare, imperiare, imprònnere, fèrrere, ghetai, spiondai, sprilliri / aporrire Sentences su pisitu fait curri su lómburu cun is farrunchedhas po nci dhu spúndiri sempri prus atesu ◊ cantu nci dha spondis, sa pedra, tirendi a manu? ◊ e bai inoramala… toh su coru! - narat Bissenti spondedhucedhu in faci a s'arretori ◊ sa nosta est sa terra de chini, po s'amarolla, est istétiu sprúndiu atesu de domu lassendi genti abetendi (F.Carlini) 2. lah no ti spundas tropu atesu de cuilarxa ca cussu ti bolit ispitzulai! 3. sprondimindi su tobàciu ca frigòciu su nadiai a su pipiu! 4. custa zona est diventada aici manna chi nci spundit fintzas a su ponti Translations French lancer English to throw Spanish arrojar, lanzar Italian lanciare, proiettare German werfen.

«« Search again