Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

arrogliài, arrogliàre , vrb: arroliai, arroliare, arrollai, arrollare, arrolliai, arrolliare, arrulliari, orrolliare, roliai Definition istare (o fintzes pònnere) a rólliu, a inghíriu, a rodeu de calecuna cosa, de unu logu o fintzes de una chistione, andhare a inghírios, a giru, andhare o istare a inghíriu, istare perdendho tempus, fintzes bènnere Synonyms e antonyms arrodeare, bagamundai, garronai, ingiriolai, zirandhare, zirare Idioms csn: èssiri arroliau = istare a arrólliu, a fiotu paris; filu ispinau arrolliau = fatu a incropadas mannas tentas apare a manera de impedire o istrobbare a colare; andai arróllia arróllia, arrolla arrolla = istare zirendhe, bagamundai Sentences is pillonis funt arroliendi a cedhas ◊ unu crou est arroliendi circhendi àcua ◊ su bendidori arróliat in is arrugas ◊ ses arroliendi de diora…: no circhis contus! ◊ sas cumpanzas l'arrólliant e li fachent festa (N.Mureddu)◊ su sero sa zente si arrolliaiat in su zannile a friscurare ◊ in s'aera comintzeit a si arrolliare custa truma de nues ◊ at a èssi fadiau totu sa dí arrolliendu cun cussa cosa a codhu! 2. dhoi arróliat coment'e unu murrúngiu de tronus atesu 3. nci at una pranta arrogliada e fata, fata e arrogliada a picu e picada, picada a picu e bivit in friscu e non sicat mai ◊ sa pobidha fut sétzia arroliada in sa bia cun is bixinus Etymon ctl. rotllar Translations French entourer English to go round, to wander Spanish rodear, vagar Italian girare attórno, gironzolare German umlaufen, umherschweifen.

cannitàre , vrb Definition fàere s'incannitzau Synonyms e antonyms incannitare Etymon srd. Translations French ramer, entourer de chaume English to cover with canes Spanish encañizar Italian incannucciare German mit Rohr umzäunen.

incannài, incannàre, incannàri , vrb Definition pònnere sa canna (es. a is tamatas po istare artas de terra, o a orrugos acapiaos a s'arremu segau de un'animale); fàere s'incannitzada; fàere cannedhos, imbodhigare (su filu o cosas deasi) in su cannedhu de s'ispola; incamminare, cumenciare? Synonyms e antonyms arraigare / incannedhae / incannitare Sentences ma ita nanca at a fai cudhu béciu, ca boit incannau po abarrai istrantaxu?!… 2. po incannari sa crobitura de sa domu agiudaus totus 5. ant a incannare su messonzu cun d-una messadolza Etymon srd. Translations French ramer, couvrir de chaume, entourer de chaume English to stake Spanish encañar, encanillar Italian incannucciare German mit Rohr umzäunen.

inchesuràre , vrb: incresurae, incresurai, incresurare Definition serrare a cresura, fàere sa cresura; rfl. cuare in sa cresura Synonyms e antonyms cresurai, impizare, incujare 1 | ctr. iscresurare Etymon srd. Translations French clôturer, entourer English to fence in Spanish cercar Italian recintare German einfrieden.

inchínghere , vrb Definition coment'e pigare a chintzu cun is bratzos, pònnere a inghíriu / pps. inchintu Synonyms e antonyms achintorzare, aggrapiare, atrotzigonare, chígnere Sentences so inchintu de cadenas ◊ cust'àrbure no l'inchinghent duos ómines Etymon ltn. incingere Translations French entourer, ceindre, embrasser English to embrace Spanish rodear, ceñir Italian cìngere, avvòlgere, avvinghiare German umfassen, umarmen.

incortàe, incortài , vrb: incortare Definition isserrare in sa corte, inghiriare, pònnere in mesu a ccn. po dhu cassare, acorrare a mandra Synonyms e antonyms acoronai, acorrae 1, assitiai, inchirrinare, incortigliai, incortiri, isserrare / incordonai Sentences mi agiudat a bínciri sa malaspétzia po èssiri sempri incortada in domu trabballendi (R.Spissu)◊ dimónia de menga tonta, gei s'incorteis po cosa! ◊ si dh'iat incortada in cussa domu de sa paxa, e chini dh'iat circau?! Etymon srd. Translations French enfermer, assiéger, entourer English to shut in, to besiege, to surround Spanish encerrar, cercar Italian rinchiudere, assediare, accerchiare German einschließen, umdrängen.

incortigliài, incortilài, incortillàe, intortillài, incortillàre , vrb Definition isserrare in cortile, in corrale, pigare totu a inghíriu a unu o a calecuna cosa po dha cassare Synonyms e antonyms acordonare, acoronai, acorrae 1, acorralai, imbachilare, incordonare, incortae, incortiri, inghirare | ctr. iscapare Sentences candu funt dromius dhus incortillant e dhus faint iscraus ◊ cun una pedhi de bòi segada a corrias arrinnescint a incortillai totu unu cúcuru ◊ si t'incortillu cun is canis mius t'imbucat su frius!◊ sos carabbineris dhos ant incortillaos a bis pònnere sos ferros 2. is angionis funt incortilaus e no podint fui ◊ no nc'est nisciunus in pratza: funt totus incortillaus Etymon srd. Translations French entourer English to surround Spanish cercar, rodear Italian accerchiare German einkreisen.

inghiràre , vrb: inghiriare, ingiriai, irghiriare Definition pònnere in mesu una cosa o a unu (fintzes po dhu cassare, po dhu bínchere de ccn. manera) o istare a inghíriu, passare a inghíriu; fàere su giru, passare de un'àtera parte po lòmpere a unu tretu, a unu logu; abbarrare andhandho e torrandho, in giru, po bíere, o fintzes perdendho tempus Synonyms e antonyms acircai, afurriare, arrodeare, incircai, mobietai, vorriare, zirare / aggrucare, atraessare, inghiriotare Sentences falat sa néula de sa sorte inghirandhe sas élighes ◊ sa tràbila de s'impinnu l'at fata inghiriare a intundhu de sa créjia ◊ burrincu est abbituau a ingiriai in sa mola ◊ si ant inghiradu a nois in mesu ◊ sa famíllia s'inghiriabat su focu ◊ los at inghiriados su fogu, azummai che los aiat brusiados in mesu ◊ si l'ant inghiriadu fintzas chi che l'ant cumbintu ◊ fit fachendhe carchi zestru chin sas manos irghiriandhe a fúrriu de su fochile ◊ sos carabbineris l'ant inghiriadu e tentu ◊ soe afrebbada: mi depet èssere inghiriandhe s'ifruéntzia!◊ a s'impudhile nos fit inghiriandhe su sonnu 2. bae e inghíria ca inoghe no faghet a colare! ◊ sa carrela fit irfossada, no faghiat a colare e semus inghiriados de s'àtera bandha 3. in su monte ant cumintzau a inghiriare pro godire s'àghera frisca ◊ a su síndhigu li ant fatu inghiriare totu s'iscola noa ◊ su logu inghiriadilu totu a bídere si est bonu d'erba! ◊ ite ses inghiriendhe ancora inoghe e no andhas a su cumandhu?! ◊ bi lis namus e mutu: abbite istamus inghiriendhe?! 4. gei ndi at a portai de àngius ingiriaus, cussu, candu at a morri!… Etymon srd. Translations French entourer, faire le tour English to surround, to trick, to do one's rounds, to search Spanish rodear Italian circondare, attorniare, contornare, circüire, fare il giro, perlustrare German umgeben, umringen, umgarnen, umlaufen, absuchen.

intundhàre, intundhiàre , vrb: intunnare, intunniare Definition andhare, istare o abbarrare a inghíriu de unu o de ccn cosa; fàere o segare a tundhu Synonyms e antonyms inghirare / atundai Sentences sa paura si tramutat in terrore adhinco mi abbitzo chi cussas istranas pessones chircant de m'intunnare ◊ su fàmine, si ti s'intunnat, ti fachet zocos malos! ◊ est intundhau de nepodes ◊ sa mandra fit intunniata de canes presos e isortos Etymon srd. Translations French entourer English to encircle Spanish rodear Italian circondare German umgeben, umringen.