Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

acobiài, acobilàre , vrb: acoilae, acoilare, acoliai, acoliare, acubilare, acugliai, acuilai, acuilare, acuvilare, aculiai, aculiare, cubilare Definition fàere fúrriu, torrare a cuile, a su crocadórgiu, andhare a crocare, fintzes pònnere in su crocadórgiu; istare o pònnere in calecunu logu, aintru, asuta, po si aprigare o cuare; istare in asséliu, firmu, su si apaghiare Synonyms e antonyms acoiletare, acojai, acuae, apatai, apogiai, assebiai, impudhilare | ctr. bocare, essire, pesare Sentences iscurtabas sos puzones su sero acubilandhe (P.Mura)◊ furriadorzu de istrias, acoilas bobborrotis e tirpias (L.Loi)◊ sas rúndhines sunt aculiadas in su filu ◊ is pillonedhus fiant acobiaus ◊ su pilloni innòi si acúliat a pausai 2. furiat pruendu e po no m'isciundi mi seu aculiau ◊ no ia postu menti a babbu a m'aculiai in domu sua is dis de cussa strasura Etymon srd. Translations French se coucher, s'abriter English to return to the fold to go back to sleep to shelter Spanish cubilar, cobijar Italian rientrare nell'ovile, ritirarsi a dormire, ripararsi German in den Stall zurückkehren, schlafengehen, sich unterstellen.

acojài , vrb: acujai, acujare Definition nau mescamente de animales, intrare o andhare a si crocare in s'acoiladórgiu; nau de gente (mescamente piciochedhos), asseliare, apartare, cuare Synonyms e antonyms acobiai, acuae, cortire, remonire | ctr. essire Sentences a sa mata dhoi fúrriant is pillonis a dhoi acojai ◊ candu cummentzat a fai frius, sa musca s'acujat aintru de domu ◊ is crucuitus carraxosus trigant a s'acojai 2. innanti abboghinamos e poi nos acujamos che catedhos ◊ nci fiat una musca… depit èssi acujada: no dha biu prus ◊ sa morti si est acujara apalas de is murus isderrutus de s'arrexoni! ◊ abarrai in domu acujaus, candu cabat su lampu! Etymon srd. Translations French se coucher English to go back to sleep Spanish cubilar, calmarse Italian ritirarsi a dormire German schlafengehen.

codhài , vrb: codhare Definition intrare apare sa natura de s'ómine cun cussa de sa fémina Synonyms e antonyms cadhicare, fútere, futire, zúchere / ingannai Scientific Terminology ssl Etymon ltn. *collare Translations French faire l'amour, coucher English to make love Spanish follar, hacer el amor Italian far l'amóre, aver rappòrti sessuali German mit jdm. schlafen.

colcàre , vrb: corcai, corcare, crocai, crocare, crocari Definition foedhandho de gente, pònnere istérriu, in paris, po pasare o po dormire; foedhandho de cosas puru chi istant o podent istare fichias, furriare, bortulare, pònnere in paris, incrubare / betos de crocare de su cristianu: a mata a terra, a brente in susu, de costazu, a longu a longu, a unu túturu, istirados Synonyms e antonyms collare, giachire | ctr. pesai, stantarxai Idioms csn: avb. èssiri a pesa e croca = no pòdere abbarrare in su letu, istare a iscutas pesados e a iscutas corcados; crocai de codhus = abbassiare de codhos, sa conca, coment'e nendhe chi emmo, ponindhe mente Sentences ajó a letu ca est ora de corcare! ◊ candu mi crocu a meigama abarru totu sa noti fúrria fúrria, no mi porit cabai sonnu ◊ pro dare allozu a tie che aimis fintzas corcadu fora! ◊ ca fipo istracu mi so corcatu ◊ chie no at menzus cun sa muzere si corcat! ◊ is mamas boliant fai crocari is pipius ◊ de candu si funt isposaus, tzia Belledha at crocau sempri cun issus ◊ ajó, cheret corcadu ca manzanu est a pesare chito! 2. cussu bentu est passau crochendu cresuras e domus ◊ apo corcadu una canna de bide pro l'interrare ◊ s'ampulla de su binu cheret corcada abbellu pro no buluzare sa fundhana ◊ s'àcua forti e su bentu corcat su lori 3. una note fustis crocaos, sonandho mesunote, candho in camminu iaus inténdhiu un'istrògolo mannu Etymon ltn. *colcare Translations French coucher, marcotter English to lay down Spanish acostar Italian coricare German sich hinlegen.

cuciàre 1 , vrb Definition nau de is canes, istare in su crocadórgiu insoro; rfl. nau de unu, ammischinare Translations French se coucher (se dit d'un chien) English to curl up Spanish sentarse el perro Italian accucciarsi German kuschen.

ingalàre 1 , vrb: inghelare 1 Definition intrare a una cala, cuare in is calas: nau de su sole, betare o intrare asuta de s'orizonte su sero; a logos, ingurtire Synonyms e antonyms intanae / ingúllere, ingurti | ctr. essire, cumpàrrere / abbrèschere Sentences candho s'ingalat su sole pesso a un'àtera intrada chi no bidet piús dies (C.Meridda)◊ si ne fiant annaos inghelannonne che umbras malas Etymon srd. Translations French se coucher (Soleil), descendre sous l'horizon English to set Spanish ponerse el sol Italian tramontare German untergehen.

ingàlu , nm Definition su s'ingalare; sa betada o intrada de su sole Synonyms e antonyms barrusole, interinada, intríchinu | ctr. abbréschida, albore, arborinu Sentences o tempus, de s'andhera tua ses lassendhe solu muforadas bijones de mizas de pudhiles e ingalos (F.Murtinu) Scientific Terminology sdi Etymon srd. Translations French coucher de soleil English sunset Spanish ocaso, puesta (de sol) Italian tramónto German Sonnenuntergang.

interinàda , nf: intirinada, intrinada Definition s'ora chi s'aera est immurrinandho, cambiandho colore, siat su merie addaghi iscurigat e siat candho est faendho die su mengianu chitzo Synonyms e antonyms inchinadorzu, inclinada, ingalu, interighinada, interighinadorzu, intríchinu, irmurinada, iscuricada, iscurigadolzu, murriadrosu / cdh. antrinata, intrinata | ctr. abbréschida, scampiadórgiu, spanigadroxu Sentences dogni die a s'alvèschere tiu Zanu bessit e torrat sempre a s'intrinada (S.Casu)◊ a dies istat finas a s'intrinada cantendhe ◊ a s'interinada calant sas umbras 2. a s'intrinada de custu manzanu ap'ojadu in carrera una tziedha Scientific Terminology sdi Etymon srd. Translations French crépuscule, coucher de soleil English dusk Spanish crepúsculo Italian crepùscolo, tramónto German Dämmerung, Sonnenuntergang.

intríchinu , nm: intríghinu Definition s'ora chi cumènciat a iscurigare / a s'intríghinu = a s'irmurinada, a s'acabbu Synonyms e antonyms inchinadorzu, inclinada, interighinada, interinada, irmurinada, iscurigadolzu, iscurigantina, murriadrosu | ctr. abbréschida Sentences solu a tardu, a s'ora de s'intríchinu, su pitzinnu tzedet ca famiu, istracu e sonniu, est s'ora zusta pro ghirare ◊ atacabant a traballare illucheschendhe e acabbabant a s'intríghinu Scientific Terminology sdi Etymon srd. Translations French coucher de soleil, noircir English sunset, dusk Spanish atardecer Italian tramónto, imbrunire German Sonnenuntergang, Dämmerung.