apimpirinài , vrb Definition fàere a pimpirinus, a farinos Synonyms e antonyms amminudare, filchinare, fratazare, ifrighinare, irfarfaruzare, scirfinai, sfiniallai, spamparinai, spimpirallai, spimpiridai Etymon srd. Translations French émietter English to crumble Spanish desmigajar Italian sbriciolare German zerbröckeln.

biculàre , vrb: piculare Definition pigare, papare cun su bicu, a cropos de bicu, comente faent is pigiones, is pudhas (ma si narat fintzes in su sensu de leare a papare a bículos, segandho a manos de orrugu prus mannu) Synonyms e antonyms bichiare, bicullitare, ispitudhare, ispitulare, ispitzicorvare, papai, picuzare, spurtiri Sentences sa pira l'est totu biculendhe s'ae ◊ lass'istare sa figu biculada ◊ cussu bículat in mesa anzena ca no si cheret tribbulare 2. daghi l'ant tantos pudhos biculada, como sa pudha tua perdet s'ou… Etymon srd. Translations French ébrécher, émietter English to nibble Spanish picotear Italian sbocconcellare German naschen.

filchinàre , vrb: firchinare, frichinare Definition fàere a farinos, a orrughedhos; nau in cobertantza, su fai e fateriai, su si mòvere a meda e istare sèmpere faendho Synonyms e antonyms apimpirinai, chimentare, ifriare, irfarfaruzare, irfrichinare, scirfinai, spimpirallai, spimpiridai / cadredhai Sentences no ti lasses frichinare dae s'achéssida de pensare a su tragu chi as tentu! ◊ a su late mi bi apo firchinadu pane ◊ amus sichiu a fàchere su chi ischiabamus fàchere, frichinandhe tàulas e taulones (B.Murgia) 2. a sa patedha bi ghetaiat paja de rucros de lardu e canno fit mesu cotu nche impodhaiat aintro sas ervas mannicantinas frichinatas 3. fatendhe e firchinendhe fint un'annu e mesu ordendhe tramas a note e a die ◊ a ndhe tenet de fírchina fírchina cuss'àinu!… Etymon srd. Translations French émietter, couper en petits morceaux English to hash Spanish desmenuzar Italian sminuzzare German zerbröckeln.

fratazàre , vrb Definition fàere a frataza, segare a pitichedhedhu, a orrughedhos Synonyms e antonyms amminudare, filchinare, ifrighinare, irfarfaruzare, scirfinai, sfiniallai, spamparinai, spimpirallai, spimpiridai / manigare 2. s'àinu batit paza e issu si la fratazat Etymon srd. Translations French émietter English to crumble Spanish desmenuzar, desmigajar Italian sbriciolare German zerbröckeln.

irfarfaruzàre , vrb: isfarfaruzare, isparfaruzare Definition fàere sa cosa a farinos, a farfaruza, a orrughedhedhos Synonyms e antonyms afirinedhai, apimpirinai, fratazare, ifriare, ifrighinare, isfafarinare, scirfinai, sfiniallai, spamparinai, spimpirallai, spimpiridai, trisinai 1 Etymon srd. Translations French émietter English to crumble Spanish desmigajar Italian sbriciolare German zerbröckeln.

ispitudhàre , vrb: ispitzudhare Definition segare un'orrughedhu: foedhandho de castàngia, segare su corgiolu po no isciopare orrostindhodha / ispitzudhare paràgula = fuedhai cun abbilesa, ma nau sempri candu unu no est bellu a fuedhai Synonyms e antonyms biculare, ispiciulare, spibitzai / irbicare, spistorai / ispitighedhare 2. aiat bufau e no ispitzudhabat paràgula: tandho nche l'at bortada in italianu… mezus puru! Etymon srd. Translations French ébrécher, émietter English to nibble Spanish mordisquear Italian sbocconcellare German knabbern an.

scirfinài , vrb Definition fàere a firchinidas, segare a círfinus, a farinos; foedhandho de gente, fàere a befa Synonyms e antonyms afirinedhai, filchinare, ifriare, irfarfaruzare, spamparinai, spimpiridai Etymon srd. Translations French émietter English to mince Spanish desmenuzar Italian sminuzzare German zerkleinern.

spimpirallài , vrb: spipirallai Definition fàere sa cosa a pimpiralla, a biculedhos, a farinos Synonyms e antonyms afirinedhai, filchinare, ifriare, ifrighinare, irfarfaruzare, scirfinai, sfiniallai, spamparinai, spimpiridai 2. chini ses, ómini de iscuriu e de candela, chi fais sartai istedhus de perda e spipirallai su presenti? Etymon srd. Translations French émietter English to crumble Spanish desmigajar Italian sbriciolare German bröckeln.

«« Search again